5 definiții pentru ciorecar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ciorecár sm [At: JIPESCU, O. 20 / V: ~ricár / Pl: ~i / E: cioareci + -ar] (Reg) Țăran care poartă cioareci (1).

CIORECÁR, ciorecari, s. m. (Uneori în opoziție cu nădrăgar sau pantalonar) Țăran care poartă cioareci. – Variantă: cioricár (ȘEZ. II 212) s. m.

CIORECÁR, ciorecari, s. m. Țăran care poartă cioareci; p. ext. țăran. [Var.: cioricár s. m.] – Din cioarec[i] + suf. -ar.

ciorecar m. țăran ce poartă cioareci.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ciorecár, ciorecári, s.m. (înv.) țăran ce purta cioareci.

Intrare: ciorecar
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciorecar
  • ciorecarul
  • ciorecaru‑
plural
  • ciorecari
  • ciorecarii
genitiv-dativ singular
  • ciorecar
  • ciorecarului
plural
  • ciorecari
  • ciorecarilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)