6 definiții pentru cioflec (pl. cioflece)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cioflec sn [At: (a. 1815) DOC., ap. DA / V: ~lic, cef~ / Pl: ~uri / E: nct] (Reg) 1 Pahar. 2 Cinzeacă. 3 Ciocan de țuică Cf țoi. 4-6 Cantitate cuprinsă într-un cioflec (1-3). 7 (Îf cef~) Vas care măsoară un sfert dintr-o găleată. 8 Jumătate de dovleac. 9 Bucată îngustă și mică de lemn. 10 Ramură de lemn căzută.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cioflec (-ce), s. n.1. Cupă, pahar în care se servesc băuturile. – 2. Buchet, mănunchi, ciorchine. – Var. cioflic, ceflec. Origine expresivă. DAR sugerează o legătură cu germ. Schuhfleck „petic.” – Der. ciofleagă, s. m. (om de nimic, vagabond); cioflac, s. m. (copil răsfățat); ciofleca (var. ciuflica), vb. (a atîrna, a cădea).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cioflec, cioflecuri, s.n. (reg.) 1. pahar mic, ciocan de țuică. 2. jumătate de dovleac. 3. lemn mic și scurt, ramură cazută jos.

Intrare: cioflec (pl. cioflece)
cioflec (pl. cioflece) substantiv neutru
substantiv neutru (N2)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cioflec
  • cioflecul
  • cioflecu‑
plural
  • cioflece
  • cioflecele
genitiv-dativ singular
  • cioflec
  • cioflecului
plural
  • cioflece
  • cioflecelor
vocativ singular
plural
cioflic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cioflec (pl. cioflecuri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cioflec
  • cioflecul
  • cioflecu‑
plural
  • cioflecuri
  • cioflecurile
genitiv-dativ singular
  • cioflec
  • cioflecului
plural
  • cioflecuri
  • cioflecurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)