19 definiții pentru ciocârlan
din care- explicative (6)
- morfologice (4)
- relaționale (4)
- etimologice (1)
- specializate (2)
- enciclopedice (1)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CIOCÂRLAN, ciocârlani, s. m. 1. Pasăre de culoare brună-cenușie, cu un moț în vârful capului (Galerida cristata). 2. Bărbătușul ciocârliei. – Cf. cioc2.
CIOCÂRLAN, ciocârlani, s. m. 1. Pasăre de culoare brună-cenușie, cu un moț în vârful capului (Galerida cristata). 2. Bărbătușul ciocârliei. – Cf. cioc2.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
ciocârlan sm [At: DOMBROWSKI, P. 170 / Pl: ~i / E: srb čevrljuga „ciocârlie”, čvrljak, čukurliĭ, čukurdelĭ] 1 (Orn) Pasăre de culoare brună-cenușie, cu un moț în vârful capului (Galerida cristata). 2 Masculul ciocârliei. 3 (Îe) A se cucuia ca un ~ A se mândri. 4 (Îe) A fi ~ (de beat) sau a fi beat cum e ~ul A fi foarte beat. 5 (Îe) A prinde ~ul de coadă A se îmbăta. 6 (Fig) Om mândru. 7 Numele unui joc popular. 8 Melodia după care se execută ciocârlanul (7). 9 (Bot; reg) Coroniște. 10 (Reg) Târnăcop.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIOCÂRLAN ~i m. 1) Pasăre sedentară de talie mică, cu un moț pe cap, cu picioare lungi și cu penaj brun-cenușiu. 2) reg. Bărbătușul ciocârliei. /cioc + îrlă + suf. ~an
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ciocârlan m. bărbățelul ciocârliei.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIOCÎRLAN, ciocîrlani, s. m. 1. Pasăre de culoare cenușie-gălbuie, cu un moț pe vîrful capului, care-și caută hrana sărind de colo-colo (Galerita cristata). După ce zbură și tot zbură vreme lungă, ca povestea care d-aci încolo mai frumoasă este, ciocîrlanul se coborî pe pămînt. POPESCU, B. III 67. Și atunci, numai iaca un ciocîrlan șchiop se vede viind, cît ce putea. CREANGĂ, P. 93. Ciocîrlan moțat Strigă noaptea-n sat (Puțul cu cumpănă). TEODORESCU, P. P. 241. ♦ Fig. (Rar) Om mîndru, fudul. De-aș putea să-l smulg de pene pe ciocîrlanul ist de proprietar nou! ALECSANDRI, T. 258. 2. Bărbătușul ciocîrliei. Ciocîrlanul și ciocîrlia își fac cuibul lor în țarine, subt brazde, printre iarbă. La TDRG.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cĭocîrlan m. (d. cĭoc cu înț. de „moț”, de ex., barbă’n cĭoc, pin aluz. la moțu acesteĭ păsărĭ, cum se vede și din ngr. tsutsulĭános, cĭocîrlan, care vine d. rom. țuțuĭan. Cp. cu it. sud cucugghiata, cĭocîrlan, adică „cucuĭată, moțată”, și cu rom. țopîrlan și cĭocoĭ). O pasăre necăjătoare din neamu vrăbiiĭ, dar maĭ mare și moțată (galerita cristata). Umblă pin semănăturĭ și pe marginea drumurilor și nu se pune pe ramurĭ. V. cĭocîrlie.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ciocârlan s. m., pl. ciocârlani
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
ciocârlan s. m., pl. ciocârlani
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ciocârlan s. m., pl. ciocârlani
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ciocârlan.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CIOCÂRLAN s. (ORNIT.; Galerida cristata) (Transilv.) moșuț.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CIOCÂRLAN s. v. coroniște.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CIOCÎRLAN s. (ORNIT.; Galerida cristata) (Transilv.) moșuț.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ciocîrlan s. v. CORONIȘTE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ciocîrlan (ciocîrlani), s. m. – 1. Bărbătușul ciocîrliei (Alauda cristata). – 2. Plantă (Coronilla varia). – 3. Dans tipic. Probabil de la *ciocîrlă „obiect cu forma curbată sau în spirală”, der. de la cioacă, și astăzi cunoscut numai cu forma cocîrlă, v. cuvîntul. Se explică prin imaginea zborului caracteristic al acestei păsări cînd se lasă jos din înalt, și de asemenea prin analogia primei părți a cuvîntului cu cioc „moț, smoc de pene”, cu totul caracteristic păsării respective. Suf. este cu siguranță expresiv, cf. cocîrlă, codîrlă, modîrlan, șopîrlă, țopîrlan. Prezența imaginii spiralei la acest nume a fost semnalată, cf. Spitzer, Arch. Rom., XII, 160; Pușcariu, Dacor., VI, 306-9; DAR; s-a încercat însă să se explice prin surse onomatopeice, ca în bg. čevruliga „ciocîrlie”, sb. čevrljuga „ciocîrlie”, cf. sb. čokrlije „cîrcel de viță”. Înainte Candrea, Elemente, 405, plecase de la cioc, pe care îl considera compus cu un element expresiv -îrlă. Pentru Hasdeu, Col. lui Traian, 1873, 110, este cuvînt dac; după Philippide, II, 706, trebuie pus în legătură cu alb. zok „pasăre”. Lahovary 322 crede că este cuvînt anterior indoeurop. Der. ciocîrlie, s. f. (pasăre cîntătoare mică, ce zboară vertical la mari înălțimi); ciocîrleț, s. m. (pasăre, Sitta europaea), al cărui nume se poate compara cu ciocănitoare. Existența lui *ciocîrlă reiese și din prezența lui ciocîrlie, s. f. (vargă, nuielușă; la plug, plaz, talpă), al cărui prim sens este identic cu cel de cioancă; ciocîrlău, s. m. (Munt., colină, deal). Ciocîrlie, s. f. (cîrcel de viță) provine fără îndoială din sb.; în schimb din rom. provine sb. čokrljan (Candrea, Elemente, 405).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ciocârlan, ciocârlani, s.m. Pasăre de culoare brun-cenușie, cu un moț în vârful capului (Galerida cristata). ■ (onom.) Ciocârlan, nume de familie în jud. Maram. – Din srb. čevrljuga „ciocârlie” (MDA).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ciocârlan, ciocârlani, s.m. – (ornit.) Pasăre de culoare brun-cenușie, cu un moț în vârful capului (Galerida cristata). Semnalată și în Maramureș (Lengyel, 2007: 125). ♦ (onom.) Ciocârlan, Ciocârlău, nume de familie în Maramureș. – Din srb. čevrljuga „ciocârlie” (MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
CIOCÎRLÁN (< cioc) s. m. 1. Bărbătușul ciocîrliei. 2. C. moțat = pasăre de c. 18 cm, din ordinul paseriforme, înrudită cu ciocîrliile, cu penele brun-cenușii și cu un moț de pene pe cap (Galerida cristata). 3. (ARHIT.) Rînd de șiță profilat în scop decorativ pe coama acoperișului.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
a lua ciocârlanul de coadă expr. (pop.) a se îmbăta
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
ciocârlan, ciocârlanisubstantiv masculin
- 1. Pasăre de culoare brună-cenușie, cu un moț în vârful capului (Galerida cristata). DEX '09 DEX '98 DLRLC
- După ce zbură și tot zbură vreme lungă, ca povestea care d-aci încolo mai frumoasă este, ciocîrlanul se coborî pe pămînt. POPESCU, B. III 67. DLRLC
- Și atunci, numai iaca un ciocîrlan șchiop se vede viind, cît ce putea. CREANGĂ, P. 93. DLRLC
- Ciocîrlan moțat Strigă noaptea-n sat (Puțul cu cumpănă). TEODORESCU, P. P. 241. DLRLC
- 1.1. Om mândru, fudul. DLRLC
- De-aș putea să-l smulg de pene pe ciocîrlanul ist de proprietar nou! ALECSANDRI, T. 258. DLRLC
-
-
- 2. Bărbătușul ciocârliei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ciocîrlanul și ciocîrlia își fac cuibul lor în țarine, subt brazde, printre iarbă. La TDRG. DLRLC
-
etimologie:
- cioc DEX '09 DEX '98