9 definiții pentru ciocănar

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CIOCĂNAR, ciocănari, s. m. 1. Muncitor dintr-o echipă de nituit cu mâna; muncitor calificat care lucrează cu un ciocan1. 2. (Depr.) Muncitor necalificat. – Ciocan1 + suf. -ar.

ciocănar sm [At: I. IONESCU, P. 36 / Pl: ~i / E: ciocan + -ar] (Înv) 1 Ciocănaș (8). 2 Muncitor necalificat. 3 Nituitor manual.

CIOCĂNAR, ciocănari, s. m. 1. Muncitor într-o echipă de nituit cu mâna; muncitor calificat care lucrează cu un ciocan1 (mecanic). 2. (Depr.) Muncitor necalificat. – Ciocan1 + suf. -ar.

CIOCĂNAR, ciocănari, s. m. 1. Muncitor dintr-o echipă de nituit cu mîna, care lovește cu ciocanul capul nitului. ◊ Muncitor calificat care conduce mișcarea unui ciocan mecanic. 2. Ciocănaș1 (1). O baniță de sare... se plătește cu 10 parale, din cari 8 se dau ciocănarului și 2 sărarului. IONESCU, P. 36. 3. (Depreciativ) Muncitor necalificat. Lăsați-i să lucreze, vreți să rămînă ciocănari? PAS, Z. I 284.

CIOCĂNAR ~i m. 1) Muncitor specializat în manipularea unui ciocan, executând diferite operații (de nituire, de foraj etc.). 2) peior. Muncitor necalificat. /ciocan + suf. ~ar

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ciocănar (persoană) s. m., pl. ciocănari

ciocănar (persoană) s. m., pl. ciocănari

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ciocănar, ciocănari s. m. individ naiv / credul / ușor de înșelat.

Intrare: ciocănar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciocănar
  • ciocănarul
  • ciocănaru‑
plural
  • ciocănari
  • ciocănarii
genitiv-dativ singular
  • ciocănar
  • ciocănarului
plural
  • ciocănari
  • ciocănarilor
vocativ singular
  • ciocănarule
  • ciocănare
plural
  • ciocănarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ciocănar, ciocănarisubstantiv masculin

  • 1. Muncitor dintr-o echipă de nituit cu mâna; muncitor calificat care lucrează cu un ciocan. DEX '09 DLRLC
  • 2. Ciocănaș. DLRLC
    sinonime: ciocănaș
    • format_quote O baniță de sare... se plătește cu 10 parale, din cari 8 se dau ciocănarului și 2 sărarului. IONESCU, P. 36. DLRLC
  • 3. depreciativ Muncitor necalificat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Lăsați-i să lucreze, vreți să rămînă ciocănari? PAS, Z. I 284. DLRLC
etimologie:
  • Ciocan + sufix -ar. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.