23 de definiții pentru cinci

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CINCI num. card. Număr situat în numărătoare între patru și șase și care se indică prin cifra 5 (sau V). ◊ (Adjectival) Are cinci ani. ◊ Compus: cinci-degete s. m. = plantă erbacee târâtoare, cu frunzele formate din cinci foliole și cu flori galbene (Potentilla reptans). ◊ (Substantivat) Au plecat trei și s-au întors cinci. ◊ (În locul numeralului ordinal) Etajul cinci. ◊ (Intră în componența num. adverbial) De cinci ori. ◊ (Precedat de „câte”, intră în componența num. distributiv) Aduce câte cinci mere. ♦ (Substantivat) Semn grafic cu care se notează acest număr. – Lat. cinque (= quinque).

cinci [At: COD. VOR. 15/70 / E: lat cinque] 1 nc Număr situat între patru și șase și care se indică prin cifra 5 (sau V). 2 nc (Cva; reg; îe) A face numărul ~ A fura. 3 nc (Pop; îs) ~-ghiară Mână. 4 nc (Cva; îc) ~-degete Plantă erbacee târâtoare, din familia rozaceelor, cu tulpină simplă, cu frunze formate din cinci foliole și cu flori solitare, galbene, care crește prin locuri umede la marginea pădurilor, livezilor (Potentilla reptans) Si: (reg) argintie, băerile-inimei, buruiană-de-cinci-degete, frăgărea galbenă, frunză-de-cinci-degete, iarbă-cu-cinci-foi, iarba-degetelor, ochiul boului, scrintitoare. 5 nc (Cva; îae) Plantă erbacee din familia rozacee (Potentilla alba) Si: (reg) găinușe, găinuțe, palma-voinicului, scrintitoare. 6 nc (Cva; bot; reg; îae) Sclipeți (Potentilla erecta). 7 nc (Cva; bot; reg; îae) Buruiană-de-cinci-degete (Potentilla recta). 8 nc (Cva; bot; reg; îc)~-clopoței (sau clopoțele, coade, cote) Căldărușă (Aquilegia vulgaris). 9 nc (Cva; bot; reg; îc) ~clopoțele (sau foi) Ciuboțica-cucului (Primula veris). 10 nc (Cva; bot; reg; îc) ~-foi (sau ~foi-mari) Sănișoară (Sanicula europaea). 11 sm (Fam; îe) A nu avea (nici) un ~ (în buzunar) A fi lefter. 12 sm Semn grafic cu care se notează acest număr.

CINCI num. card. Număr situat în numărătoare între patru și șase și care se indică prin cifra 5 (sau V). ◊ (Adjectival) Are cinci ani. ◊ Compus: cinci-degete subst. = plantă erbacee târâtoare, cu frunzele formate din cinci foliole și cu flori galbene (Potentilla reptans). ◊ (Substantivat) Au plecat trei și s-au întors cinci. ◊ (În locul numeralului ordinal) Etajul cinci. ◊ (Intră în componența num. adverbial) De cinci ori. ◊ (Precedat de „câte”, intră în componența num. distributiv) Aduce câte cinci mere. ♦ (Substantivat) Semn grafic cu care se notează acest număr. – Lat. cinque (= quinque).

CINCI num. card. Număr egal cu acela al degetelor de la o mînă, avînd în numărătoare locul între patru și șase; se indică prin cifra 5. Cinci și cu cinci fac zece.În ziua dîntîi doi vînători pieiră. A doua zi și a treia zi mai căzură cinci. NEGRUZZI, S. I 173. ◊ (Adjectival) Mi-am adus aminte că am un băiețaș de cinci ani. CAMIL PETRESCU, U. N. 176. Vorba ceea: sînt cinci degete la o mînă și nu samănă toate unul cu altul. CREANGĂ, P. 19. ◊ (Substantivat) Trei mă țin, trei mă poartă, cinci mă duc de mă adapă (Condeiul). SBIERA, P. 322. (Eliptic, subînțelegîndu-se ora, ziua, banii, cartea de joc marcată cu acest număr etc.) E cinci fără un sfert. Cinci fără paisprezece. C. PETRESCU, C. V. 169. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Etajul cinci.La ora cinci dimineața... peisajul fantastic al Roșiei-Montana începe să se anime. BOGZA, Ț. 49.

CINCI1 m. 1) Număr constând din cinci unități. Adunați ~ cu ~. 2) Cifra 5 sau V. 3) Obiect marcat cu cifra dată. /<lat. cinque

CINCI2 num. card. 1) Patru plus unu. ~ case. 2) (cu valoare de num. ord.) Al cincilea; a cincea. /<lat. cinque

cinci num. 1. număr nepereche între 4 și 6; 2. Bot. cinci coade, căldărușă: cinci-degete, pl. plantă târîtoare ale cărei frunze au de regulă cinci foliole (Potentilla reptens); cinci-foi, scrintitoare. [Lat. QUINQUE].

cincĭ num. (lat. quinque, pop. cinque, vgr. pénte, eolic pémpe, got. fimf, germ. fünf, vsl. pentĭ; it. cinque, pv. cinc, fr. cinq, sp. pg. cinco). Număr egal cu suma degetelor de la o mînă, patru plus unu. Al cincilea: anu 5 (al ereĭ), regimentu 5, pagina 5. Cincĭ-coade, căldărușă, o plantă; cincĭ-degete, o plantă rozacee tîrîtoare ([potentilla reptans]. V. scrîntitoare); cincĭ-foĭ, o plantă umbeliferă care crește pin pădurile umbroase și umede și care are proprietățĭ astringente ([sanicula europaea]. V. sănicĭoară).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+cinci1 (cifră; notă) s. m., pl. cinci (A scris doi de cinci. La teze a luat doi de cinci.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cinci num.1. Număr situat între patru și șase. – 2. (Arg.) Monedă de cinci centime. – 3. (S. m., Arg.) Onanist. – Mr., megl. ținț, istr. cinc. Lat. vulg. cinquĕ, în loc de quinquĕ (Pușcariu 363; Candrea-Dens., 343; REW 6964; DAR); cf. it. cinque, prov. cinc, fr. cinq, sp., port. cinco. Sensul 3 este abreviere de la expresia de argou cinci ori cinci. Der. cincar, s. m. (cal sau bou de cinci ani; carte de joc de cinci puncte), al cărui sens secundar reproduce ngr. πεντάρι; cincilea, num.; cincime, s. f. (a cincea parte); cincisprezece, num.; cinzeci, num.; cinzeacă, s. f. (unitate de măsură de 50 cl. cu care se vînd băuturile alcoolice), formată de la cin(ci)zeci, considerată ca pl.; încinci, vb. (a înmulți cu cinci, a crește de cinci ori).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

Grupul celor cinci, denumire generică sub care sunt cunoscuți compozitorii reuniți în jurul anului 1860, pentru a da un impuls nou muzicii ruse. Nucleul g. l-au constituit Balkirev și primul său discipol Cui. După scurt timp li s-au alăturat Musorgski, Rimski-Korsakov și Borodin. Înainte de a impune prin operele lor, de valoare inegală, compozitorii din g. s-au afirmat prin programul lor estetic proclamat de criticul de artă V. Stasov, principalul purtător de cuvânt al grupării, pe care el o numea „mănunchiul puternic”. „Manifestul” celor cinci poate fi rezumat în câteva idei principale: valorificarea folc. rus și al popoarelor orientale ca principală sursă de inspirație; prioritate a formelor* muzicale libere asupra marilor structuri clasice; căutarea unei fuziuni intime dintre cuvânt și sunet, considerată ca expresie a „adevărului vieții” (Musorgski: „În afară de adevăr, nimic nu este frumos; aș vrea ca personajele mele să vorbească pe scenă așa cum vorbesc oamenii vii, adevărați”); importanța precumpănitoare acordată operei* și cântecului; reflectarea artistică – prin opere și „drame muzicale populare” (Musorgski) – a unor mari momente ale istoriei naționale. După aproximativ un deceniu de activitate comună, coeziunea g. se destramă, fără însă ca membrii săi să-și schimbe crezul. Acțiunea lor devine mai mai degrabă personală. De fapt, abia de atunci înainte (după 1870) încep să apară marile creații ale lui Musorgski, Borodin și Rimski-Korsakov, relevante pentru realizarea artistică a programului ideologic al g. Meritul istoric al „celor cinci” este de a fi proclamat necesitatea unei întoarceri a muzicienilor către izvoarele creației pop. și ale istoriei naționale. Prin răsunetul ei europ., acțiunea g. a depășit zona culturii ruse, deschizând drumul pentru dezvoltarea și afirmarea altor școli muzicale naționale.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

GRUPUL CELOR CINCI (Cercul Balakirev), grupare de creație a compozitorilor ruși din deceniul 6 al sec. 19, din care au făcut parte A.P. Borodin, C.A. Cui, M.P. Musorgski, N.A. Rimski-Korsakov și M.A. Balakirev. Ideologul grupării a fost V.V. Stasov. Au militat pentru înnoirea și dezvoltarea unui stil național. Concepția și creația grupului au avut o mare înrâurire asupra generațiilor următoare din Rusia și din alte țări.

Das fünfte Rad am Wagen (germ. „A cincea roată la car”) – este menționată pentru prima oară de poetul german Freidank în cartea sa Bescheidenheit (Modestie, 1229), cuprinzînd învățăminte. Nu s-a putut stabili dacă el e chiar autorul acestei expresii, sau dacă numai a transcris-o fără să-i precizeze paternitatea. Cert este că „a cincea roată” circulă intens, de cîteva secole, prin mai toate graiurile. Expresia semnifică un lucru de prisos, ca și roata în cauză. LIT.

Five o’clock (engl.) – Traduse literal, aceste cuvinte înseamnă ora cinci dar, ca expresie, desemnează acele ceaiuri pe care burghezia le organiza în cerc intim, acasă, într-o zi fixă din săptămînă; se serveau gustări și se obișnuiau cancanuri și jocuri. Poeții Anghel și Iosif au încondeiat virulent aceste moravuri într-o poezie intitulată Five o’clock, din care extragem strofa: „Se fac grupări aparte, dar flirtul între tineri E-același pretutindeni, atît că-și schimbă locul. Primește-o doamnă miercuri și altă doamnă vineri: Căci care dintre doamne nu-și are five o’clock-ul?!” O schiță satirică a lui Caragiale la adresa acestor moravuri, poartă de asemenea titlul Five o’clock. Interesant este însă că expresia – deși în engleză – nu e folosită de englezi, fiindcă ei nu obișnuiesc să bea ceaiul la ora 5.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a face cinci ori cinci douăzeci și cinci expr. (intl.) a fura.

a face număru’ cinci expr. a fura.

a pune bila pe cinci expr. (adol.) a dormi.

cu bila pe cinci expr. (intl.) aflat în închisoare.

NOTA CINCI barieră, chintă, chita golanului, hotar, ținta golanului.

Intrare: cinci
substantiv neutru (N60)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cinci
  • cinciul
  • cinciu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • cinci
  • cinciului
plural
vocativ singular
plural
V simbol
  • pronunție: ve, vî
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • V
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cincinumeral cardinal, substantiv neutru

  • 1. Număr situat în numărătoare între patru și șase și care se indică prin cifra 5 (sau V). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Cinci și cu cinci fac zece. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote În ziua dîntîi doi vînători pieiră. A doua zi și a treia zi mai căzură cinci. NEGRUZZI, S. I 173. DLRLC
    • format_quote (și) adjectival Are cinci ani. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote (și) adjectival Mi-am adus aminte că am un băiețaș de cinci ani. CAMIL PETRESCU, U. N. 176. DLRLC
    • format_quote (și) adjectival Vorba ceea: sînt cinci degete la o mînă și nu samănă toate unul cu altul. CREANGĂ, P. 19. DLRLC
    • format_quote (și) substantivat Au plecat trei și s-au întors cinci. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote (și) substantivat Trei mă țin, trei mă poartă, cinci mă duc de mă adapă (Condeiul). SBIERA, P. 322. DLRLC
    • 1.1. eliptic Se subînțelege ora, ziua, banii, cartea de joc marcată cu acest număr etc. DLRLC
      • format_quote E cinci fără un sfert. Cinci fără paisprezece. C. PETRESCU, C. V. 169. DLRLC
    • 1.2. Ține locul numeralului ordinal. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      sinonime: cincilea
      • format_quote Etajul cinci. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote La ora cinci dimineața... peisajul fantastic al Roșiei-Montana începe să se anime. BOGZA, Ț. 49. DLRLC
    • 1.3. Intră în componența numeralului adverbial. DEX '09 DEX '98
      • format_quote De cinci ori. DEX '09
    • 1.4. Precedat de „câte”, intră în componența numeralului distributiv. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Aduce câte cinci mere. DEX '09
    • 1.5. (și) substantivat Semn grafic cu care se notează acest număr. DEX '09 DEX '98
    • 1.6. substantiv Cifra 5 sau V. NODEX
    • 1.7. substantiv Obiect marcat cu această cifră. NODEX
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.