3 definiții pentru cinac (pl. -e)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cinác2 sn [At: ANTIPA, P. 777 / Pl: ~uri și ~áce / E: srb čunak] (Reg) 1-3 Cin1 (2-4).

cinác n., pl. e (d. cin 2). Cov. Cin mic.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cinác2, cináce, s.n. (reg.) barcă, luntre.

Intrare: cinac (pl. -e)
cinac (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N2)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cinac
  • cinacul
  • cinacu‑
plural
  • cinace
  • cinacele
genitiv-dativ singular
  • cinac
  • cinacului
plural
  • cinace
  • cinacelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)