10 definiții pentru cibernetică

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CIBERNETICĂ s.f. 1. Parte a politicii care se ocupă de mijloacele de guvernare, potrivit clasificării lui Ampère. 2. Știință care studiază principiile și legile comune ale funcționării sistemelor de legături, comandă și control în mașini și în organismele vii. [Gen. -cii, var. chibernetică s.f. / < fr. cybernétique, engl. cybernetics, cf. gr. kybernan – a conduce].

CIBERNETICĂ f. Știință care se ocupă cu studiul matematic al sistemelor complexe de dirijare și de comunicație, precum și cu metodele de prelucrare a informației. [G.-D. ciberneticii] /<fr. cybernétique, engl. cubernetics

CIBERNETIC, -Ă, cibernetici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Știință care are ca obiect studiul matematic al legăturilor, comenzilor și controlului în sistemele tehnice și în organismele vii din punctul de vedere al analogiilor lor formale. 2. Adj. Care aparține ciberneticii (1), privitor la cibernetică. – Din fr. cybernétique.

CIBERNETIC, -Ă, cibernetici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Știință care are ca obiect studiul matematic al legăturilor, comenzilor și controlului în sistemele tehnice și în organismele vii din punctul de vedere al analogiilor lor formale. 2. Adj. Care aparține ciberneticii (1), privitor la cibernetică. – Din fr. cybernétique.

cibernetic, ~ă [At: DEX2 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr cybernétique] 1 sf Știință care are ca obiect studiul matematic al legăturilor, comenzilor și controlului în sistemele tehnice și în organismele vii din punctul de vedere al analogiilor lor formale. 2 a Care aparține ciberneticii (1). 3 a Referitor la cibernetică (1).

CHIBERNETICĂ s.f. v. cibernetică.

CIBERNETIC, -Ă I. adj. referitor la cibernetică; bazat pe principiile ciberneticii. II. s. f. știință care are ca obiect studiul matematic al legăturilor, comenzilor și controlului în sistemele tehnice și în organismele vii, pentru proiectarea și construirea mașinilor și a aparatelor automatice, electronice, capabile a efectua diferite operații. (< fr. cybernétique)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cibernetică s. f., g.-d. art. ciberneticii

cibernetică s. f., g.-d. art. ciberneticii

cibernetică s. f., g.-d. art. ciberneticii

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CIBERNÉTICĂ (< fr. {i}) s. f. Știință care are ca obiect studiul matematic al legăturilor, comenzilor și controlul în sistemele tehnice și organismele vii, din punct de vedere al analogiilor formale (nu și din acela al constituției și al funcționării lor). Are numeroase și variate aplicații în toate domeniile tehnicii, în economie, biologie, medicină etc. În anul 1938, în lucrarea „Psihologia consonantistă”, savantul român Șt. Odobleja face prima expunere amplă a unor principii cibernetice, înainte cu zece ani de apariția lucrării „Cibernetica” a lui N. Wiener. V. sistem cibernetic.C. economică = ramură a c. care se ocupă cu aplicarea ideilor și metodelor c. la sistemele economice; privește economia, precum și verigile structurale și funcționale ale acesteia, ca în sisteme în care se desfășoară procese de reglare și de comandă realizate prin circulația și transformarea informației.

Intrare: cibernetică
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cibernetică
  • cibernetica
plural
genitiv-dativ singular
  • cibernetici
  • ciberneticii
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chibernetică
  • chibernetica
plural
genitiv-dativ singular
  • chibernetici
  • chiberneticii
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ciberneticăsubstantiv feminin

  • 1. Știință care are ca obiect studiul matematic al legăturilor, comenzilor și controlului în sistemele tehnice și în organismele vii din punctul de vedere al analogiilor lor formale. DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Parte a politicii care se ocupă de mijloacele de guvernare, potrivit clasificării lui Ampère. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.