3 definiții pentru chit (mantou)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chit2 sn [At: VICIU, GL. / V: chítiu, chítăl sn / Pl: ~turi / E: ger Kittel] (Reg) Suman.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

chit (-te), s. n. – Mantou, palton. Germ. Kittel (DAR). În Trans. de Nord.

Intrare: chit (mantou)
chit (mantou) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chit
  • chitul
  • chitu‑
plural
  • chite
  • chitele
genitiv-dativ singular
  • chit
  • chitului
plural
  • chite
  • chitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)