O definiție pentru chip (cib.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chip s. n. (cib.) ◊ „Minicalculatoarele în telecomunicații. Aceasta a fost tema «Zilelor telecomunicațiilor», care s-a desfășurat recent la Florența [...] Principala concluzie: datorită miniaturizării, ca urmare, în special, a introducerii așa-numitelor pastile («chips») cu circuite integrate, în fața telecomunicațiilor se deschid perspective nebănuite, nefiind departe ziua când un abonat telefonic va putea obține, practic, instantaneu, legătura cu orice punct al globului.” Sc. 28 X 76 p. 4. ◊ „Ca urmare a perfecționării continue a microcircuitelor, procesul de miniaturizare a ordinatoarelor este în plină desfășurare. De unde, la început, pe o suprafață de un centimetru pătrat erau reunite câteva sute de interconexiuni sau informații, în prezent numărul lor a ajuns la 25000, ceea ce duce și la o scădere vertiginoasă a prețului de cost. Introducerea microcircuitelor – cunoscute în terminologia de specialitate și sub numele de «chips» (pastile) – are ca rezultat scăderea cu 99 la sută a prețului «unității de memorie» în raport cu prețul unităților de memorie ale tranzistoarelor clasice.” Sc. 29 IV 78 p. 6. ◊ „La N.A.T.O. – alertă în problema cipurilor atomice.” R.l. 17 IX 84 p. 6; v. și circuit integrat [(scris și) pron. cip] (din engl. chip; BD 1970; DEX-S)

Intrare: chip (cib.)
chip1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chip
  • chipul
  • chipu‑
plural
  • chipuri
  • chipurile
genitiv-dativ singular
  • chip
  • chipului
plural
  • chipuri
  • chipurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)