10 definiții pentru chioșcar

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CHIOȘCAR, chioșcari, s. m. (Fam.) Vânzător într-un chioșc (1) – Chioșc + suf. -ar.

chioșcar sm [At: PAS, Z. I, 279 / Pl: ~i / E: chioșc + -ar] Vânzător într-un chioșc (2).

CHIOȘCAR, chioșcari, s. m. Persoană care vinde (ziare, țigări, răcoritoare etc.) într-un chioșc (1).

chioșcar s. m. (com.) Persoană care vinde într-un chioșc ◊ „Chioșcarii și bufetierii întind mâinile uleioase cu care își vând berea, mititeii sau farfuria cu mâncare, iar banii și-i înfundă în șorțul cu un buzunar cât o traistă [...] Chioșcarul de înghețată [...] se trădează cu nepăsare [...]” Fl. 8 VII 88 p. 18; v. și Ev.z. 252/93 p. 1 (din chioșc + -ar; D. Urițescu CV 111, A. Stoichițoiu în Hyperion III/94)

CHIOȘCAR ~i m. Vânzător într-un chioșc. /chioșc + suf. ~ar

chioșcar n. cel ce vinde gazete într’un chioșc.

chĭoșcár m. Care stă și vinde într’un chĭoșc, maĭ ales ziare. – Fem. chĭoșcăreasă orĭ -íță.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

chioșcar (fam.) s. m., pl. chioșcari

*chioșcar (fam.) s. m., pl. chioșcari

Intrare: chioșcar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chioșcar
  • chioșcarul
  • chioșcaru‑
plural
  • chioșcari
  • chioșcarii
genitiv-dativ singular
  • chioșcar
  • chioșcarului
plural
  • chioșcari
  • chioșcarilor
vocativ singular
  • chioșcarule
  • chioșcare
plural
  • chioșcarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

chioșcar, chioșcarisubstantiv masculin

etimologie:
  • Chioșc + sufix -ar. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.