13 definiții pentru ceteraș

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CETERÁȘ, ceterași, s. m. (Reg.) Persoană care cântă din ceteră; violonist, lăutar, scripcar. – Ceteră + suf. -aș.

CETERÁȘ, ceterași, s. m. (Reg.) Persoană care cântă din ceteră; violonist, lăutar, scripcar. – Ceteră + suf. -aș.

ceteráș sm [At: LB / V: ~tăr~, ceatarắș, ciatarắș / Pl: ~i / E: ceteră + -aș] Lăutar care cânta din ceteră sau violină Si: scripcar, (înv) alăutar, diblaș.

CETERÁȘ, ceterași, s. m. (Transilv., Mold.) Persoană care cîntă din ceteră; lăutar, scripcar. Lîngă ceteraș, singur un voinic cu privirea închisă. CAMIL PETRESCU, U. N. 222. Trei ceterași, cei mai buni din toată țigănia, se furișează printre bordeie și se așază sub streașină bordeiului unde locuia Lola. AGÎRBICEANU, S. P. 65. De aici pîn’ la Făgăraș, Nu-mi trebuie ceteraș; Ceteraș e gura mea Și-mi pot zice cînd oi vrea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 363.

CETERÁȘ, ceterași, s. m. (Reg.) Persoană care cîntă din ceteră; lăutar, scripcar. – Din ceteră + suf. -aș.

CETERÁȘ ~i m. pop. 1) Muzicant care cântă la ceteră; viorist; lăutar; scripcar. 2) folc. Persoană care ceteră urătura. /ceteră + suf. ~aș

ceteraș m. Tr. lăutar: de aici până la Făgăraș nu-mi trebue ceteraș POP.

ceteráș m. (d. céteră). Trans. vest. Lăutar.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ceteraș (reg.) s. m., pl. ceterași

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CETERÁȘ s. v. lăutar, scripcar, violonist, viorist.

ceteraș s. v. LĂUTAR. SCRIPCAR. VIOLONIST. VIORIST.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ceteráș, ceterași, s.m. – (reg.) Cântăreț din vioară (ceteră): „Soarele mi-o fost nănași / Păsărele ceterași” (Lenghel, 1979: 173). ♦ (onom.) Ceteraș, nume de familie (114 persoane cu acest nume, în Maramureș, în 2007). – Din ceteră + suf. - (Scriban, DLRM, DEX, MDA).

ceteráș, -i, s.m. – Cântăreț din vioară (ceteră): „Soarele mi-o fost nănași / Păsărele ceterași” (Lenghel 1979: 173). – Ceteră + -aș.

Intrare: ceteraș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ceteraș
  • ceterașul
  • ceterașu‑
plural
  • ceterași
  • ceterașii
genitiv-dativ singular
  • ceteraș
  • ceterașului
plural
  • ceterași
  • ceterașilor
vocativ singular
  • ceterașule
  • ceterașe
plural
  • ceterașilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ceteraș, ceterașisubstantiv masculin

  • 1. regional Persoană care cântă din ceteră. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Lîngă ceteraș, singur un voinic cu privirea închisă. CAMIL PETRESCU, U. N. 222. DLRLC
    • format_quote Trei ceterași, cei mai buni din toată țigănia, se furișează printre bordeie și se așază sub streașina bordeiului unde locuia Lala. AGÎRBICEANU, S. P. 65. DLRLC
    • format_quote De aici pîn’ la Făgăraș, Nu-mi trebuie ceteraș; Ceteraș e gura mea Și-mi pot zice cînd oi vrea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 363. DLRLC
  • 2. Persoană care ceteră urătura. NODEX
etimologie:
  • Ceteră + sufix -aș. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.