14 definiții pentru cesălare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȚESĂLA, țesal, vb. I. Tranz. 1. A curăța, a peria un animal cu țesala (1). 2. Fig. (Fam.) A bate zdravăn. [Prez. ind. și: țesăl] – Din țesală.

ȚESĂLA, țesal, vb. I. Tranz. 1. A curăța, a peria un animal cu țesala (1). 2. Fig. (Fam.) A bate zdravăn. [Prez. ind. și: țesăl] – Din țesală.

ȚESĂLA, țesăl, vb. I. Tranz. 1. A curăța, a peria cu țesala. Vezi de țesală caii, după moda nouă care am aflat-o aici, și-i întărește cu orz. SADOVEANU, B. 289. Fata... s-a dus în grajd și și-a ales un cal bun, și-l hrăni bine, și-l țesălă frumos. RETEGANUL, P. III 13. Fata... se duse să-și adape și să-și țesale singură călușelul și singură să-i dea de mîncare. POPESCU, B. I 59. ◊ Absol. Hai, Drăghici... De țesală, înșală, Pe vînătu-l scoate afară. TEODORESCU, P. P. 612. 2. Fig. A bate, a chelfăni. (Cu pronunțare regională) Toți, treziți, pun pe el mîna, unu-l leagă, altu-l ține, Unu-l țasălă oleacă, cetluindu-l colea bine. EMINESCU, L. P. 127. – Variantă: (regional) cesăla vb. I. corectat(ă)

A ȚESĂLA țesal tranz. 1) (cai sau vite) A curăța cu țesala. 2) fig. A bate tare; a chelfăni; a scărmăna; a pieptăna; a peni. [Și țesăl] /Din țesală

A SE ȚESĂLA mă țesal intranz. A face (concomitent) schimb de lovituri (cu cineva). [Și mă țesăl] /Din țesală

țesălà v. 1. a curăța cu țesala; 2. fam. a bate tare. [Abstras din țesală].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

țesăla (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. țesal/țesăl, 2 sg. țesali/țesăli, 3 țesală; conj. prez. 3 să țesale/să țesăle

țesăla vb., ind. prez. 1 sg. țesal/țesăl, 2 sg. țesali/țesăli, 3 sg. și pl. țesală; conj. prez. 3 sg. și pl. țesale/țesăle

țesăl, -săli 2, -sală 3, -sale 3 conj.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȚESĂLA vb. (rar) a pansa, (pop.) a pieptăna. (A ~ un cal.)

ȚESĂLA vb. (rar) a pansa, (pop.) a pieptăna. (A ~ un cal.)

Intrare: cesălare
cesălare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cesălare
  • cesălarea
plural
  • cesălări
  • cesălările
genitiv-dativ singular
  • cesălări
  • cesălării
plural
  • cesălări
  • cesălărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țesăla, țesălverb

  • 1. A curăța, a peria un animal cu țesala. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Vezi de țesală caii, după moda nouă care am aflat-o aici, și-i întărește cu orz. SADOVEANU, B. 289. DLRLC
    • format_quote Fata... s-a dus în grajd și și-a ales un cal bun, și-l hrăni bine, și-l țesălă frumos. RETEGANUL, P. III 13. DLRLC
    • format_quote Fata... se duse să-și adape și să-și țesale singură călușelul și singură să-i dea de mîncare. POPESCU, B. I 59. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Hai, Drăghici... De țesală, înșală, Pe vînătu-l scoate afară. TEODORESCU, P. P. 612. DLRLC
  • 2. figurat familiar A bate zdravăn. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote cu pronunțare regională Toți, treziți, pun pe el mîna, unu-l leagă, altu-l ține, Unu-l țasălă oleacă, cetluindu-l colea bine. EMINESCU, L. P. 127. DLRLC
etimologie:
  • țesală DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.