8 definiții pentru cepuit (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CEPUIT s. n. Faptul de a cepui; cepuire. – V. cepui.

cepuit1 sn [At: I. APOLZAN, U. 19 / P: ~pu-it / Pl: ~uri / E: cepui] 1-3 Cepuire (1-3).

CEPUIT s. n. Tăiere a crăcilor de pe trunchiurile de rășinoase, pentru o mai ușoară sortare și manipulare a trunchiurilor. – Din cep.

CEPUIT n. Tăiere a crengilor de pe trunchiurile copacilor pentru a ușura sortarea și manipularea lor. [Sil. -pu-it] /Din cep

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cepuit (acțiunea de a pune cepuri, de a curăța arbori) (rar) s. n. corectat(ă)

cepuit (acțiunea de a pune cepuri, de a curăța arbori) s. n.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cepuit, -ă, cepuiți, -te, adj. 1. (ref. la un recipient) Astupat, închis cu dop. 2. (ref. la grinzi) Îmbinate cu cuie de lemn. – Din cepui (MDA).

Intrare: cepuit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cepuit
  • cepuitul
  • cepuitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • cepuit
  • cepuitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cepuitsubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a cepui. DEX '09
    sinonime: cepuire
etimologie:
  • vezi cepui DEX '09
  • cep DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.