7 definiții pentru cenoză (s.f.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CENÓZĂ1, cenóze, s. f. Conviețuire a unor plante sau animale în același biotop. (din fr. cénose) [def. MDN]
cenoză sf [At: DN3 / Pl: ~ze / E: it cenosi] (Blg) Evacuare a fecalelor. Si: (pfm) căcare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CENOZĂ s.f. (Biol.) Evacuare a fecalelor, ieșire afară. [Cf. it. cenosi, cf. gr. kenosis – evacuare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CENOZĂ2 s. f. Evacuare a fecalelor din organism. (din fr. cénose)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cenoză s. f., pl. cenoze
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
kenoză v. chenoză.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHENÓZĂ sau KENÓZĂ ({s} gr. kenosis „golire”) s. f. (REL.) Consecință a unirii ipostatice, constînd în lipsirea sau „golirea” lui Iisus Hristos de slava avută înainte de întrupare și asumarea firii omenești sau coborîrea lui la starea de om, ferit însă de păcat; reversul c. este îndumnezeirea firii omenești din Iisus Hristos.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
cenoză, cenozesubstantiv feminin
- 1. Evacuare a fecalelor din organism. MDN '00
etimologie:
- cénose MDN '00