8 definiții pentru cedat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cedát1 sn [At: MDA / Pl: ~uri / E: ceda] 1-12 Cedare (1-13).

cedát2, ~ă a [At: DA / Pl: ~ați, ~e / E: ceda] 1-2 Care este (lăsat sau) dat cuiva, renunțând la dreptul de proprietate asupra lui. 3 (D. loc) Eliberat pentru cineva. 4 (D. prioritate de trecere) La care se renunță. 5 (D. victorie) Pentru care nu se mai luptă.

CEDÁ, cedez, vb. I. 1. Tranz. A renunța (gratuit sau prin vânzare) la posesiunea asupra unui bun. ♦ (Despre persoane) A transmite un drept de creanță unei alte persoane. 2. Intranz. A da cuiva dreptate într-o discuție, a nu se mai împotrivi; a se supune; a renunța. ♦ (Sport) A se recunoaște învins (renunțând la luptă); a fi învins. 3. Intranz. (Despre boli) A scădea din intensitate, a se ameliora. 4. Intranz. (Despre lucruri) A nu rezista unei presiuni; a se încovoia; a se deforma; a se rupe. – Din fr. céder.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CEDÁ vb. 1. a da, a lăsa. (Îi ~ întregul apartament.) 2. a se îndupleca, a se lăsa, (fig.) a se muia. (Să nu ~ cu nici un preț.) 3. a abandona, renunța, (fig.) a capitula. (A ~, n-a mai continuat discuția.) 4. a se pleca, a se supune. (~ în fața dușmanulul.) 5. v. capitula. 6. v. atenua. 7. v. rupe. 8. v. deforma.

A ceda ≠ a se împotrivi

CEDÁ vb. I. 1. tr. A lăsa, a abandona cuiva un bun, renunțând la dreptul de posesiune. 2. intr. A da cuiva dreptate; a se supune. ♦ (Sport) A se recunoaște învins, a înceta întrecerea, lupta. 3. intr. (Despre boli, dureri etc.) A se ameliora, a descrește, a scădea. 4. intr. (Despre lucruri) A se încovoia, a nu rezista la apăsare, a se rupe. [< fr. céder].

A CEDÁ ~éz 1. tranz. 1) (bunuri aflate în proprietatea cuiva) A da (benevol) din propria posesiune. ~ un teritoriu.~ poziția (sau pozițiile) a se retrage. 2) (mărfuri, mai ales deficitare) A trece prin vânzare în posesia altei persoane; a abandona în schimbul unei despăgubiri. 2. intranz. 1) A înceta de a mai opune rezistență (fizică sau morală); a se recunoaște învins. ~ într-o luptă. 2) (despre lucruri, construcții, piese etc.) A nu mai rezista la acțiunea unor factori externi. Podul ~at. 3) (despre boli, dureri etc.) A scădea în intensitate. /<fr. céder


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cedá vb., ind. prez. 1 sg. cedéz, 3 sg. și pl. cedeáză

Intrare: cedat
cedat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cedat
  • cedatul
  • cedatu‑
  • ceda
  • cedata
plural
  • cedați
  • cedații
  • cedate
  • cedatele
genitiv-dativ singular
  • cedat
  • cedatului
  • cedate
  • cedatei
plural
  • cedați
  • cedaților
  • cedate
  • cedatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)