ceasălă, ceasăle, (cearsălă, cesală), s.f. (reg.) Perie din fier, cu dinții mărunți, pentru curățarea vitelor. – Var. a lui țesală.

ceasălă, (cearsălă, cesală), s.f. – (reg.) Perie din fier, cu dinții mărunți, pentru curățarea vitelor (ALRRM, 1971: 352). – Varianta a lui țesală (< sl. česalo „piaptăn”, Șăineanu, Miklosich, Cihac, Conev, cf. DER; DEX).

ceasălă, -i, (cearsălă), s.f. – Perie din fier, cu dinții mărunți, pentru curățarea vitelor. (ALR 1971: 352). – Et. nec.