20 de definiții pentru capitală

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CAPITALĂ, capitale, s. f. 1. Oraș de reședință în care își au sediul organele supreme ale puterii de stat. 2. Oraș în care își au sediul organele de conducere ale unei unități administrative teritoriale. [Var.: (înv.) capitalie s. f.] – Din fr. capitale.

CAPITALĂ, capitale, s. f. 1. Oraș de reședință în care își au sediul organele supreme ale puterii de stat. 2. Oraș în care își au sediul organele de conducere ale unei unități administrative teritoriale. [Var.: (înv.) capitalie s. f.] – Din fr. capitale.

capita sf [At: DRĂGHICI, R. 29/24 / V: (înv) ~al2 sn, ~lie / Pl: ~le / E: fr capitale] 1 Oraș de reședință, în care își au sediul organele supreme ale puterii de stat. 2 Oraș în care își au sediul organele de conducere ale unei unități administrative teritoriale. corectat(ă)

CAPITALĂ, capitale, s. f. Oraș de reședință a organelor supreme ale puterii de stat; (în trecut și) oraș în care își aveau reședința organele de conducere ale unei unități administrative teritoriale. Pășești ca-n clipa de asalt Pe soclul alb de marmori grele, Te văd mereu veghind, înalt, în capitala țării mele. DRAGOMIR, S. 46. Se hotărăsc a părăsi locul lor spre a veni în capitală numai de hatîrul fiului și nepoțelului lor. CARAGIALE, O. II 159. – Variantă: (învechit) capitalie (KOGĂLNICEANU, S. 10, RUSSO, S. 17) s. f.

CAPITALĂ, capitale, s. f. Oraș de reședință a organelor supreme ale puterii de stat; (în trecut) oraș în care își au reședința organele de conducere ale unei unități administrative teritoriale. [Var.: (înv.) capitalie s. f.] – Fr. [ville] capitale.

CAPITA s.f. 1. Oraș al unei țări unde își au reședința organele puterii de stat. 2. Literă (de tipar) mare. [Var. capitalie s.f. / < fr. (ville) capitale, it. capitale].

CAPITA s. f. oraș al unei țări unde își au reședința organele puterii de stat. (< fr. capitale)

CAPITALĂ ~e f. Oraș principal, unde își au reședința organele supreme ale puterii de stat. [G.-D. capitalei] /<fr. capitale

capitală f. oraș principal, reședința guvernului unei țări.

CAPITALIE s. f. v. capitală.

oraș-capita s. n. Oraș cu funcție de capitală a unei țări ◊ „Ne-a prezentat fotografiile «din copilărie» ale orașului-capitală la rubrica «Bucureștiul necunoscut».” R.lit. 20 III 75 p. 16. ◊ „Nici unul din aceste locuri nu mai poate răspunde astăzi, cu demnitate, noului profil al orașului-capitală. Sc. 27 IV 77 p. 1 (din oraș + capitală)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

capita (oraș, literă) s. f., g.-d. art. capitalei; pl. capitale

capita (oraș) s. f., g.-d. art. capitalei; pl. capitale

capita s. f., g.-d. art. capitalei; pl. capitale

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CAPITA s. 1. (înv.) mitropolie, scaun, taht, (rusism înv.) stoliță. (~ unei țări.) 2. reședință. (~ de județ.)

CAPITA s. (înv.) mitropolie, scaun, tahl, (rusism înv.) stoliță. (~ unei țări.)

CAPITA s. (TIPOGR.) majusculă, verzală, literă mare. (Un titlu tipărit cu ~.)

Intrare: capitală
capitală substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • capita
  • capitala
plural
  • capitale
  • capitalele
genitiv-dativ singular
  • capitale
  • capitalei
plural
  • capitale
  • capitalelor
vocativ singular
plural
capitalie substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • capitalie
  • capitalia
plural
  • capitalii
  • capitaliile
genitiv-dativ singular
  • capitalii
  • capitaliei
plural
  • capitalii
  • capitaliilor
vocativ singular
plural
capital2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • capital
  • capitalul
  • capitalu‑
plural
  • capitaluri
  • capitalurile
genitiv-dativ singular
  • capital
  • capitalului
plural
  • capitaluri
  • capitalurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

capita, capitalesubstantiv feminin

  • 1. Oraș de reședință în care își au sediul organele supreme ale puterii de stat. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Pășești ca-n clipa de asalt Pe soclul alb de marmori grele, Te văd mereu veghind, înalt, în capitala țării mele. DRAGOMIR, S. 46. DLRLC
    • format_quote Se hotărăsc a părăsi locul lor spre a veni în capitală numai de hatîrul fiului și nepoțelului lor. CARAGIALE, O. II 159. DLRLC
  • 2. Oraș în care își au sediul organele de conducere ale unei unități administrative teritoriale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 3. Literă (de tipar) mare. DN
    sinonime: majuscul
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.