30 de definiții pentru cap (geogr.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cap2 sn [At: LTR2 / Pl: ~uri / E: fr cap] (Ggf) Porțiune de uscat, de obicei, înaltă și stâncoasă, care înaintează în apă Si: promontoriu.

CAP2, capuri, s. n. Parte de uscat care înaintează în mare; promontoriu. – Din fr. cap.

CAP2, capuri, s. n. Parte de uscat care înaintează în mare; promontoriu. – Din fr. cap.

CAP2, capuri, s. n. Parte de uscat care înaintează în mare. V. promontoriu. Între aceste două capuri era un vad unde debarcară grecii la venirea lor pe țărmul Helespontului. BOLINTINEANU, O. 308. ◊ (în nume proprii) Graurii noștri... trăiesc în Europa... și chiar în Africa, pînă la Capul Bunei-Speranțe. ODOBESCU, S. III 31.

CAP2, capuri, s. n. Parte de uscat care înaintează în mare. – Fr. cap.

cap2 sn [At: LTR2 / Pl: -uri / E: fr cap] (Ggf) Porțiune de uscat, de obicei înaltă și stâncoasă, care înaintează în apă Si: promontoriu.

CAP1 s. n. 1. promontoriu. 2. direcție de deplasare a unei (aero)nave. (< fr. cap)

CAP3 ~uri n. Fâșie de uscat ce înaintează mult în mare; promontoriu. /<fr. cap

cap n. (pl. capuri) promontoriu (= fr. cap).

*3) cap n., pl. urĭ (fr. cap, neol. și în limba fr.). Geogr. Promontoriŭ, limbă de pămînt în mare: capu Buneĭ Speranțe.

Blanc m. 1. (Muntele), cel mai înalt pisc muntos al Europei în Alpi: 4810 m.; 2. (Capul), în Africa, pe coasta occidentală a Saharei.

Buna-Speranță (Capul de) f. cap la extremitatea meridională a Africei, supranumit Capul Furtunelor, ocolit pentru întâia oară de către Vasco de Gama (1497).

Comorin (Capul) n. promontoriu la S. peninsulei indiene, aproape de insula Ceylan.

Misena (Capul) f. promontoriu în Italia, aproape de Neapole.

Nord (Capul) n. promontoriu la N. Norvegiei. ║ (Canalul): strâmtoare între Irlanda si Scoția. ║ (Marea de), partea Oceanului Atlantic coprinsă între Norvegia, Danemarca, Germania, Olanda, Belgia, Franța si Anglia.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cap3 (promontoriu) s. n., pl. cápuri

cap (geogr.) s. n., pl. cápuri

cap, pl. capete, capi (conducători), capuri (geografie)

cap, -pete (parte a corpului), capi (căpetenii) și capuri (în înțeles geografic).


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cap (-uri), s. n. – Promontoriu. Fr. cap.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CAP2 unghi format de direcția meridianului de referință și direcția axei longitudinale a avionului. Se deosebesc: Cap adevărat (se măsoară de la direcția N a meridianului geografic care trece prin punctul de intersecție al verticalei aeronavei cu solul până la prelungirea axei longitudinale a avionului), Cap magnetic (se măsoară de la direcția N a meridianului magnetic care trece prin punctul de pe sol al proiecției locului avionului până la prelungirea axei longitudinale a avionului), Cap compas (se măsoară de la direcția N indicată de compas până la prelungirea axei longitudinale a avionului), Cap compas de revenire (valoarea cap compas pentru interceptarea liniei drumului obligat (v.) în cazul unei abateri) și Cap compas corectat (cap citit la compas după efectuarea corecțiilor necesare, avionul deplasându-se pe linia drumului obligat).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CABO DE HORNOS v. Horn, Capul ~.

CAP AURORA, stațiune balneoclimaterică estivală (inaugurată în 1973) situată în extremitatea sud-estică a României (jud. Constanța), pe țărmul Mării Negre, la 4 km N de Mangalia căreia îi aparține din punct de vedere ad-tiv.

CAPE BRETON [keip brétn], ins. canadiană în Oc. Atlantic, la NE de Pen. Noua Scoție; 10,3 mii km2; 170,1 mii loc. (1981). Localit. pr.: Sydney. Relief muntos cristalin. Alt. max.: 532 m. Climat umed. Zăcăminte de huilă, min. de fier, auroargentifere. Pescuit de cod. Parc național.

CAPE CANAVERAL [keip kanævaral], cap situat pe coasta de E a Pen. Florida (S.U.A.), la 28°27′ lat. N și 80°32′ long. V. Bază de lansare a rachetelor, sateliților artificiali și a navelor spațiale; centru de cercetări spațiale. Între 1963 și 1973 s-a numit Cape Kennedy.

CAPE COAST [kéip cəust], oraș în S Ghanei, port de pescuit la G. Guineii; 102 mii loc. (1984, cu suburbiile). Ind. alim. Meșteșuguri. Universitate. Cetate (1652). Fundat în 1610, de către portughezi. Capitală a coloniei engleze Coasta de Aur (pînă în 1877).

CAPE TOWN [kéiptaun] (KAAPSTAD), cap. legislativă a Rep. Africa de Sud (reșed. parlamentului), situată la 50 km N de Capul Bunei Speranțe, port la Oc. Atlantic, centrul ad-tiv al prov. Cape; 1,91 mil. loc. (1985, cu suburbiile). Nod de comunicații. Aeroport internațional. Centrală atomoelectrică (1984). Șantiere navale. Montaj de automobile, constr. navale, material rulant, produse alim., șlefuirea diamantelor. Export de lînă, fructe, diamante. Universitate (1918). Observator astronomic (1827-1828). Grădină botanică (1913). Întemeiat în 1652 de coloniști olandezi conduși de Jan van Riebeeck. Centru ad-tiv al fostei posesiuni engleze Colonia Capului (1806-1910).

CAPUL ACELOR (AGULAHS [əgúλəș]), cap în S Africii, situat la 34°52′ lat S și la 20° long. E, cel mai sudic punct al continentului, situat la 155 km SE de Capul Bunei Speranțe. Meridianul său desparte apele Oc. Atlantic de ale Oc. Indian.

CAPUL BUNEI SPERANȚE (CAPE OF GOOD HOPE), cap în S Africii, situat la 34°24′ lat. S și la 18°30′ long. E, denumit de către Bartolomeu Dias, în 1488, Capul Furtunilor (Cabo Tormentoso).

CAPUL NORD (NORDKAPP), cap. în N Europei, situat pe ins. norvegiană Mageroy, la 71°11′ lat. N și 25°48′ long. E, cel mai nordic punct al continentului.

CAPUL VERDE 1. Republica ~, stat situat în Oc. Atlantic, în arh. vulcanic cu același nume aflat în largul coastelor Africii, la 600 km V de Dakar; 4,1 mii km2; 337 mii loc. (1989). Limba oficială: portugheza. Ins. pr.: Sao Tiago (Santiago), Santo Antao, Sao Nicolau, Boa Vista, Fogo, Maio. Cap.: Praia (în ins. Sao Tiago). Relief muntos. Alt. max.: 2.829 m (vf. Fogo). Climă tropicală cu frecvente perioade de secetă. Expl. de sare (5 mii t, 1986). Pe c. 10% din supr. țării se cultivă trestie de zahăr, manioc, batate, tutun. Mici plantații de bananieri. Creșterea animalelor (bovine, porcine, caprine). Fabrici de țigarete, de băuturi alcoolice ș.a. Pescuit (5.372 t, 1988). Turism. Moneda: 1 escudo = 100 centavos. Exportă banane (c. 40%), preparate din pește (c. 40%), zahăr, sare și importă cereale, produse petroliere, produse alim., autovehicule ș.a. Escală maritimă și aeriană. – Istoric. Descoperite de portughezi pe la mijlocul sec. 15, în deceniul 7 a început colonizarea lor; între 1581 și 1640 a fost posesiune spaniolă, apoi colonie a Portugaliei. În 1956 a fost creat Partidul African al Independenței din Guineea-Bissau și Insulele Capului Verde (P.A.I.G.C.) (din 1980, Partidul African al Independenței Din Capul Verde – P.A.I.C.V.). În 1962 a început insurecția armată împotriva dominației portugheze. După răsturnarea regumului dictatorial din Portugalia (1974), C.V. și-a proclamat la 5 iul. 1975, independența, sub actuala denumire. C.V. este o republică. Șeful statului este președintele republicii. Organul legislativ este Adunarea Națională Populară. 2. Cap în Africa Occidentală, situat pe coasta Sénégalului, la 14°45′ lat. N și 17°33′ long. V. În apropiere (17°32′ long. V) se află capul Almadies, cel mai vestic punct al continentului.[1]

  1. La 2. pare să fie o greșeală în privința longitudinilor, deoarece punctul „cel mai vestic” (Capul Almadies) e poziționat mai la est decât Capul Verde. — gall
Intrare: cap (geogr.)
cap3 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cap
  • capul
  • capu‑
plural
  • capuri
  • capurile
genitiv-dativ singular
  • cap
  • capului
plural
  • capuri
  • capurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cap (geogr.)

  • 1. Parte de uscat care înaintează în mare.
    surse: DEX '09 DLRLC DLRM MDA DER NODEX Șăineanu, ed. VI Scriban sinonime: promontoriu 2 exemple
    exemple
    • Între aceste două capuri era un vad unde debarcară grecii la venirea lor pe țărmul Helespontului. BOLINTINEANU, O. 308.
      surse: DLRLC
    • (În nume proprii) Graurii noștri... trăiesc în Europa... și chiar în Africa, pînă la Capul Bunei-Speranțe. ODOBESCU, S. III 31.
      surse: DLRLC
  • 2. Direcție de deplasare a unei (aero)nave.
    surse: MDN '00

etimologie: