3 definiții pentru calacatâr
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
calacatîr, calatîr și caladîr, V. caracatîr.
caracatîr, calacatîr, calatîr și caladîr m. (turc.?). Mold. Pl. Papucĭ ordinarĭ de purtat în casă, tîrlicĭ, bușmachiĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
calacatîr (-ri), s. m. – Papuc, pantof de casă. Per. čaktčur „pantaloni cu picior, tipici pentru femeile orientale”, de unde și rus. čatečury, čapčury „pantofi femeiești” (cf. J. Deny, în Mélanges Paul Boyer, Paris 1925, p. 101). Este de presupus un intermediar tc., pe care nu-l cunoaștem. Candrea credea că este o compunere ca la catîri, care pare surprinzătoare. Scriban se gîndea la un model tc., pe care recunoaște că nu-l poate indica.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: calacatâr
calacatâr substantiv masculin
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)