3 definiții pentru caiafet


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

caiafét sn vz căiafet

caĭafét și caifét n., pl. urĭ și e (turc. kviafet, fizionomie, aspect, haĭnă). Fam. Mobile, trăsurĭ, lux. Fig. Prestigiŭ, aparență: boĭeru trebuĭe să-șĭ ție caĭafetu!


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

caiafét (-turi), s. n. – Mod de viață, fel de a fi. Tc. keyfiyet (Șeineanu, II, 75; Meyer 219; Lokotsch 1173; Ronzevalle 143).

Intrare: caiafet
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • caiafet
  • caiafetul
  • caiafetu‑
plural
  • caiafeturi
  • caiafeturile
genitiv-dativ singular
  • caiafet
  • caiafetului
plural
  • caiafeturi
  • caiafeturilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • caiafet
  • caiafetul
  • caiafetu‑
plural
  • caiafete
  • caiafetele
genitiv-dativ singular
  • caiafet
  • caiafetului
plural
  • caiafete
  • caiafetelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)