9 definiții pentru căneală


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

căneálă sf [At: (a. 1761) TARIF, ap. ȘIO / Pl: ~eli / E: căni + -eală] Vopsea (neagră), mai ales pentru păr.

CĂNEÁLĂ, căneli, s. f. (Pop.) Vopsea (neagră), mai ales pentru păr. – Căni + suf. -eală.

CĂNEÁLĂ, căneli, s. f. (Pop.) Vopsea (neagră), mai ales pentru păr. – Căni + suf. -eală.

CĂNEÁLĂ, căneli, s. f. Vopsea pentru păr, pentru lînă etc.

CĂNEÁLĂ, căneli, s. f. Vopsea (neagră) pentru păr, pentru lână etc. – Comp. tc. kina.

CĂNEÁLĂ ~éli f. Vopsea (neagră), în special, pentru păr. /a căni + suf. ~eală

căneală f. praf de boit părul. [Căneală e o formă amplificată din cănea (cf. boială) = turc. KYNÁ].

căneálă f., pl. elĭ (d. cănesc). Acțiunea de a căni păru. Văpsea de canit (caná).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

căneálă (pop.) s. f., g.-d. art. cănélii; pl. cănéli

căneálă s. f., g.-d. art. cănélii; pl. cănéli

Intrare: căneală
căneală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cănea
  • căneala
plural
  • căneli
  • cănelile
genitiv-dativ singular
  • căneli
  • cănelii
plural
  • căneli
  • cănelilor
vocativ singular
plural