16 definiții pentru câinesc

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CÂINESC, -EASCĂ, câinești, adj. 1. Care aparține câinilor, privitor la câini. ◊ (Pop.) Dinte câinesc = canin. 2. Fig. (Despre atitudinea, manifestările cuiva) Rău, dușmănos, hain; (despre vreme, situații, împrejurări) vrăjmaș omului, greu de suportat; aspru, câinos. – Câine + suf. -esc.

CÂINESC, -EASCĂ, câinești, adj. 1. Care aparține câinilor, privitor la câini. ◊ (Pop.) Dinte câinesc = canin. 2. Fig. (Despre atitudinea, manifestările cuiva) Rău, dușmănos, hain; (despre vreme, situații, împrejurări) vrăjmaș omului, greu de suportat; aspru, câinos. – Câine + suf. -esc.

câinesc, ~ească a [At: ȚICHINDEAL, F. 10 / V: cân~, cănească / Pl: ~ești / E: câine + -esc] 1 Specific câinelui (1). 2 Privitor la câine (1). 3 Care provine de la câine (1). 4 Care aparține câinelui (1). 5 (Îs) Dinte ~ Canin. 6 Rău la inimă Si: hain. 7 (D. vreme, situații, împrejurări) Potrivnic omului, greu de suportat Si: aspru, câinos (2).

CÂINESC ~ească (~ești) 1) Care este caracteristic pentru câini; propriu câinilor. 2) Care este greu de suportat. Frig ~. Viață ~ească. /câine + suf. ~esc

câinesc a. 1. ce ține de câine: lemn câinesc, boală câinească; 2. fig. rău: suflet câinesc, vreme câinească.

cânesc, ~ească a vz câinesc

CÎINESC, -EASCĂ, cîinești, adj. 1. De cîine, al cîinilor. (Într-o fabulă) O, tu ce prezidezi senatul cel cîinesc, Te rog să mă asculți. ALEXANDRESCU, P. 151. 2. Fig. (Despre situații, împrejurări și mai ales despre vreme) Vrăjmaș omului, greu de suportat, aspru, cumplit. Afară e o vreme cîinească. CARAGIALE, O. II 226. Am trăit rău, dormind tot mereu pe iarbă umedă, în ploaie, fără foc, hrănit rău. Viața asta cîinească m-a făcut sănătos. GHICA, A. 412. – Variantă; (Transilv., Mold.) cînesc, -ească adj.

CÎNESC, -EASCĂ adj. v. cîinesc.

cîĭne, cîĭnésc, cîĭnéște, cîĭnós, V. cîne ș. a.

cînésc (est) și cîĭ- (vest), -eáscă adj. De cîne, canin: neamu cînesc. Fig. Crud, hain: inimă cînească (ca a cîneluĭ față de dușmaniĭ stăpînuluĭ luĭ). Plin de suferință: muncă, răbdare cînească. Dințiĭ cîneștĭ, ceĭ între care se cuprund inciziviĭ și care-s maĭ ĭeșițĭ de cît ceĭ-lalțĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

câinesc adj. m., f. câinească; pl. m. și f. câinești

câinesc adj. m., f. câinească; pl. m. și f. câinești

câinesc adj. m., f. câinească; pl. m. și f. câinești

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CÂINESC adj. v. aspru, canin, greu.

CÎINESC adj. aspru, brutal, cîinos, crud, inuman, nemilos, neomenos, (înv.) vărvăresc, (fig.) dur. (Purtare ~.)

Intrare: câinesc
câinesc adjectiv
adjectiv (A81)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • câinesc
  • câinescul
  • câinescu‑
  • câinească
  • câineasca
plural
  • câinești
  • câineștii
  • câinești
  • câineștile
genitiv-dativ singular
  • câinesc
  • câinescului
  • câinești
  • câineștii
plural
  • câinești
  • câineștilor
  • câinești
  • câineștilor
vocativ singular
plural
cânesc adjectiv
adjectiv (A81)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cânesc
  • cânescul
  • cânească
  • câneasca
plural
  • cânești
  • câneștii
  • cânești
  • câneștile
genitiv-dativ singular
  • cânesc
  • cânescului
  • cânești
  • câneștii
plural
  • cânești
  • câneștilor
  • cânești
  • câneștilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

câinesc, câineascăadjectiv

  • 1. Care aparține câinilor, privitor la câini. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: canin
    • format_quote O, tu ce prezidezi senatul cel cîinesc, Te rog să mă asculți. ALEXANDRESCU, P. 151. DLRLC
    • 1.1. popular Dinte câinesc = canin. DEX '09 DEX '98
      sinonime: canin
  • 2. figurat Despre atitudinea, manifestările cuiva: dușmănos, hain, rău. DEX '09 DEX '98
    • 2.1. (Despre vreme, situații, împrejurări) Vrăjmaș omului, greu de suportat. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Afară e o vreme cîinească. CARAGIALE, O. II 226. DLRLC
      • format_quote Am trăit rău, dormind tot mereu pe iarbă umedă, în ploaie, fără foc, hrănit rău. Viața asta cîinească m-a făcut sănătos. GHICA, A. 412. DLRLC
etimologie:
  • Câine + sufix -esc. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.