opțiuni
  • info

12 definiții pentru cânepioară

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CÂNEPIOARĂ, cânepioare, s. f. 1. Diminutiv al lui cânepă. 2. Plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu frunze lobate și cu flori roșietice; cânepa-codrului (Eupatorium cannabinum). – Cânepă + suf. -ioară.

CÂNEPIOARĂ, cânepioare, s. f. 1. Diminutiv al lui cânepă. 2. Plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu frunze lobate și cu flori roșietice; cânepa-codrului (Eupatorium cannabinum). – Cânepă + suf. -ioară.

cânepioară sf [At: E. VĂCĂRESCU, ap. ODOBESCU, I, 290 / V: ~nichi~ / Pl: ~re / E: cânepă + -ioară] 1-2 (Bot; șhp) Cânepă (1) (măruntă). 3 (Bot) Plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu frunze lobate și cu flori roșietice Si: cânepa (4)- codrului (Eupatorium cannabium). 4 (Bot) Urzicuță (Verbena hybrida). 5 (Bot; îf ~nichi~) Colțișor (Dentaria bulbifera) 6 (Orn) Cânepar.

cânepioară f. plantă numită și cânepa-codrului (Eupatorium cannabinum).

CÎNEPIOARĂ, cînepioare, s. f. 1. (Popular) Diminutiv al lui cînepă. 2. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori roșiatice (Eupatorium cannabinum); cînepa-codrului. – Pronunțat: -pioa-.

cînepĭoáră (vest) și cîni- (est) f., pl. e (dim. d. cînepă). Dumbravnic.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cânepioară (desp. -pioa-) s. f., g.-d. art. cânepioarei; pl. cânepioare

cânepioară (-pioa-) s. f., g.-d. art. cânepioarei; pl. cânepioare

cânepioară s. f. (sil. -pioa-), g.-d. art. cânepioarei; (plante) pl. cânepioare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CÂNEPIOARĂ s. (BOT.; Eupatorium cannabinum) (reg.) dumbravnic, cânepa-codrului.

CÂNEPIOARĂ s. v. cânepar.

CÎNEPIOARĂ s. (BOT.; Eupatorium cannabinum) (reg.) dumbravnic, cînepa-codrului.

cînepioară s. v. CÎNEPAR.

Intrare: cânepioară
cânepioară substantiv feminin
  • silabație: -pioa-ră info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cânepioară
  • cânepioara
plural
  • cânepioare
  • cânepioarele
genitiv-dativ singular
  • cânepioare
  • cânepioarei
plural
  • cânepioare
  • cânepioarelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cânepioară, cânepioaresubstantiv feminin

  • 1. Diminutiv al lui cânepă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu frunze lobate și cu flori roșietice (Eupatorium cannabinum). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cânepa-codrului dumbravnic
etimologie:
  • Cânepă + sufix -ioară. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.