18 definiții pentru căsoaie

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CĂSOAIE, căsoaie, s. f. 1. Augmentativ al lui casă1 (1). ♦ Baracă (de lemn) unde se adăpostesc muncitorii care lucrează la câmp sau la pădure. 2. Cămară în care se țin, la țară, lucruri de gospodărie. 3. Element de construcție în formă de cutie (fără funduri sau cu un singur fund), confecționat din grinzi de lemn sau de beton prefabricat, care se umple cu piatră, cu pământ etc. și care se așază în albie sau pe malul unei ape în scopul executării unui baraj, a unui dig etc. [Var.: căsoi s. n.] – Casă + suf. -oaie.

CĂSOAIE, căsoaie, s. f. 1. Augmentativ al lui casă1 (1). ♦ Baracă (de lemn) unde se adăpostesc muncitorii care lucrează la câmp sau la pădure. 2. Cămară în care se țin, la țară, lucruri de gospodărie. 3. Element de construcție în formă de cutie (fără funduri sau cu un singur fund), confecționat din grinzi de lemn sau de beton prefabricat, care se umple cu piatră, cu pământ etc. și care se așază în albie sau pe malul unei ape în scopul executării unui baraj, a unui dig etc. [Var.: căsoi s. n.] – Casă + suf. -oaie.

căsoaie sf [At: (a. 1718) URICARIUL XX, 88 / V: căsoi sn / Pl: ~ / E: casă1 + -oaie] 1-2 (Șdp) Casă mare (și urâtă, disproporționată). 3 Baracă (de lemn) unde se adăpostesc muncitorii care lucrează la câmp (sau la pădure). 4 Casă mai mică, alături de clădirea principală, în care se locuiește vara. 5 (Trs) Bucătărie de vară. 6 Cămară în care se țin, la țară, lucruri de gospodărie. 7 Casă la vie (servind ca bucătărie, în timpul culesului, ca depozit etc.) Si: covercă. 8 Colibă a păstorilor construită din bârne și având două încăperi Cf mutare, stână, târlă. 9 (Buc) Casa pădurarului. 10 (Olt) Stup. 11 (Mol) Fereastră mică în acoperișul casei, pentru a lumina podul Si: lucarnă. 12 Element de construcție în formă de cutie (fără funduri sau cu un singur fund), confecționat din grinzi de lemn sau de beton prefabricat, care se umple cu piatră, cu pământ etc. și care se așază în albie sau pe malul unei ape în scopul executării unui baraj, a unui dig etc. Si: cășiță3 (1). 13 Locul în care se învârtește coaca de la jugul ferăstrăului (joagărului) Si: coteț.

CĂSOAIE, căsoaie, s. f. 1. Augmentativ al lui casă. Dintr-o căsoaie cu trei caturi... a năvălit spre trăsură, lărmuind fără socoteală, o bandă de copii de toate vîrstele. GALAN, Z. R. 9. Nu v-ați lăudat că-n trei zile-i gata căsoaia? CAMILAR, N. II 333. 2. Un fel de cămară în care se țin, la țară, lucruri de gospodărie. Piua-i în căsoaia de alăture. CREANGĂ, P. 5. – Variantă: căsoi, căsoaie (BUJOR, S. 76), s. n.

CĂSOAIE, căsoaie, s. f. 1. Augmentativ al lui casă. ♦ Casă de lemn, baracă unde se adăpostesc muncitorii (care lucrează în pădure). 2. Cămară în care se țin, la țară, lucruri de gospodărie. [Var.: căsoi s. n.]

CĂSOAIE ~ f. (augmentativ de la casă) Construcție auxiliară într-o curte țărănească, în care se țin lucrurile de gospodărie. [G.-D. căsoaiei; Sil. -soa-ie] /casă + suf. ~oaie

căsoaie f. 1. partea casei țărănești ce servă de cămară și de magazie: numai gospodarii au căsoaie; 2. cramă; 3. locul unde se învârtește coaca joagărului (v. casă 7).

căsoáĭe f., pl. saŭ tot oáĭe (augm. d. casă). Cramă saŭ altă construcțiune maĭ mare de lemn de adăpostit butoaĭe, sacĭ, mașinăria unuĭ ferăstrăŭ ș. a. – Și căsoĭ n., pl. oaĭe. V. blockhaus.

CĂSOI s. n. v. căsoaie.

căsoiu n. încăperea casei țărănești ce servă vara de bucătărie și iarna de adăpost pentru vite.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

căsoaie s. f., art. căsoaia, g.-d. art. căsoaiei; pl. căsoaie

căsoaie s. f., art. căsoaia, g.-d. art. căsoaiei; pl. căsoaie

căsoaie s. f., art. căsoaia, g.-d. art. căsoaiei; pl. căsoaie

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

căsoi, căsoaie, s.n. Casă construită în afara gospodăriei, slujind ca adăpost temporar (de regulă, în câmp); căsuța de la hotar: „Și, cum s-o suit acolo la căsoi, numai ce se apropie Fata Pădurii de el” (Bilțiu, 1999: 223). – Din casă + suf. -oi (MDA).

căsoi, căsoaie, s.n. – Casă construită în afara gospodăriei, slujind ca adăpost temporar; căsuța de la hotar: „Și, cum s-o suit acolo la căsoi, numai ce se apropie Fata Pădurii de el” (Bilțiu, 1999: 223). – Din casă + suf. -oi (MDA).

căsoi, căsoaie, s.n. – Casă construită în afara gospodăriei, slujind ca adăpost temporar; căsuța de la hotar: „Și, cum s-o suit acolo la căsoi, numai ce se apropie Fata Pădurii de el” (Bilțiu 1999: 223). – Din casă + -oi.

Intrare: căsoaie
substantiv feminin (F129)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căsoaie
  • căsoaia
plural
  • căsoaie
  • căsoaiele
genitiv-dativ singular
  • căsoaie
  • căsoaiei
plural
  • căsoaie
  • căsoaielor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N66)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căsoi
  • căsoiul
  • căsoiu‑
plural
  • căsoaie
  • căsoaiele
genitiv-dativ singular
  • căsoi
  • căsoiului
plural
  • căsoaie
  • căsoaielor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

căsoaie, căsoaiesubstantiv feminin

  • 1. Augmentativ al lui casă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Dintr-o căsoaie cu trei caturi... a năvălit spre trăsură, lărmuind fără socoteală, o bandă de copii de toate vîrstele. GALAN, Z. R. 9. DLRLC
    • format_quote Nu v-ați lăudat că-n trei zile-i gata căsoaia? CAMILAR, N. II 333. DLRLC
    • 1.1. Baracă (de lemn) unde se adăpostesc muncitorii care lucrează la câmp sau la pădure. DEX '09 DEX '98
  • 2. Cămară în care se țin, la țară, lucruri de gospodărie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Piua-i în căsoaia de alăture. CREANGĂ, P. 5. DLRLC
  • 3. Element de construcție în formă de cutie (fără funduri sau cu un singur fund), confecționat din grinzi de lemn sau de beton prefabricat, care se umple cu piatră, cu pământ etc. și care se așază în albie sau pe malul unei ape în scopul executării unui baraj, a unui dig etc. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • Casă + sufix -oaie. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.