7 definiții pentru căpătat (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CĂPĂTAT s. n. Faptul de a căpăta ceva de pomană. ◊ Expr. A umbla (sau a se duce, a pleca etc.) după căpătat = a umbla să ceară de la alții cele necesare traiului. – V. căpăta.
CĂPĂTAT s. n. Faptul de a căpăta ceva de pomană. ◊ Expr. A umbla (sau a se duce, a pleca etc.) după căpătat = a umbla să ceară de la alții cele necesare traiului. – V. căpăta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
căpătat1 sn [At: POLIZU / Pl: ~uri / E: căpăta] 1 Căpătare (1). 2 Câștig. 3 Agonisire. 4 Obținere. 5-6 Căpătare (5-6). 7 (Pfm; îe) A umbla (sau a se duce, a pleca etc.) după ~ A umbla să ceară de la alții cele necesare traiului. 8 (Pfm; îe) A trăi din ~ A trăi din pomana altora. 9 (Îla) De ~ Obținut de pomană. 10 (Trs; îs) Copil de ~ Copil din flori.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CĂPĂTAT s. n. Faptul de a căpăta ceva de pomană; (rar) obiectele sau banii obținuți prin cerșit. Venea să cerșească la ușa maghernițelor roșii. Dar căpătatul era foarte rar și neînsemnat. GALACTION, O. I 311. ◊ Loc. adj. De căpătat = primit în dar, obținut prin cerșit. Copiii, gătiți în vechituri de căpătat... VLAHUȚĂ, la TDRG. Se duse cu pîinea de căpătat. PANN, P. V. III S9. ◊ Expr. A umbla (sau a se duce, a pleca etc.) după căpătat = a umbla să ceară sau să adune de la alții cele necesare traiului. V. cerși. Tată-său... umbla după căpătat. CREANGĂ, A. 92. Să îmbli prin sat După căpătat. ȘEZ. I 9. A trăi din căpătate = a trăi din ceea ce capătă de la alții. – Formă gramaticală: (în expr.) căpătate.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CĂPĂTAT s. n. Faptul de a căpăta ceva de pomană. ◊ Loc. adj. De căpătat = primit în dar, obținut prin cerșit. ◊ Expr. A umbla (sau a se duce, a pleca etc.) după căpătat = a umbla să ceară de la alții cele necesare traiului.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
căpătat s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
căpătat s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
căpătat s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
căpătatsubstantiv neutru
- 1. Faptul de a căpăta ceva de pomană. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. Obiectele sau banii obținuți prin cerșit. DLRLC
- Venea să cerșească la ușa maghernițelor roșii. Dar căpătatul era foarte rar și neînsemnat. GALACTION, O. I 311. DLRLC
-
- De căpătat = primit în dar, obținut prin cerșit. DLRLC
- Copiii, gătiți în vechituri de căpătat... VLAHUȚĂ, la TDRG. DLRLC
- Se duse cu pîinea de căpătat. PANN, P. V. III 89. DLRLC
-
- A umbla (sau a se duce, a pleca etc.) după căpătat = a umbla să ceară de la alții cele necesare traiului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Tată-său... umbla după căpătat. CREANGĂ, A. 92. DLRLC
- Să îmbli prin sat După căpătat. ȘEZ. I 9. DLRLC
-
- A trăi din căpătate = a trăi din ceea ce capătă de la alții. DLRLC
-
- comentariu Formă gramaticală: căpătate. DLRLC
etimologie:
- căpăta DEX '09 DEX '98