5 definiții pentru căcărează

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

căcărea sf [At: CANTEMIR, I. I. I, 105 / V: ~ez sm / Pl: ~eze / E: căca + -ărează] 1 Excrement în formă de globuri mici al unor animale: oaie, iepure, șoarece etc. Si: (reg) căcărei, (pfm) căcăreață, căcărei. 2 Instrument de lemn având forma cifrei 5, bătut în podul carului pentru susținerea loitrelor Si: căcăreață.

căcăreáză f., pl. eze (d. cac cu suf. ărează). Vest. Baligă de oaĭe, de capră, de ĭepure, de șoarice ș. a. – În est cîcăreață, pl. ețe.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

CĂCĂREAZĂ, căcăreze, s. f. Excrement animal, în special cel în formă de bobițe, defecat de capre, oi și iepuri. (din *căcărea (< căca; cf. it. cacherello) + suf. -ză)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

căcărează, căcăreze s. f. (vulg.) 1. bol fecal (mai ales de oaie). 2. persoană insignifiantă.

Intrare: căcărează
căcărează substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căcărea
  • căcăreaza
plural
  • căcăreze
  • căcărezele
genitiv-dativ singular
  • căcăreze
  • căcărezei
plural
  • căcăreze
  • căcărezelor
vocativ singular
plural
căcărez
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.