5 definiții pentru căcădară

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

căcăda sf [At: BORZA, D. / Pl: nct / E: nct] (Bot; reg) Păducel (Crategus monogyna).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

căcăda, căcădări, (câcădară, cocădară), s.f. (reg.) Fructe de măceși (Rosa canina L.); rug, trandafir sălbatic. ■ (med. pop.) Ceaiul din fructe de măceșe se folosește contra tusei, nădușelii, durerii de stomac etc. – Et. nec. (MDA); cf. germ. Kakader, Kakanatschiker (Borza, 1968: 149); din ngr. koukouderos „plin de semințe” (DER).

căcădară, căcădări, (câcădară, cocădară), s.m. – (reg.; bot.) Fructe de măceși (Rosa canina L.); rug, trandafir sălbatic. ♦ (med. pop.) Ceaiul din fructe de măceșe se folosește contra tusei, nădușelii, durerii de stomac etc. (Trans. Nord; ALR, 1961: 631). – Et. nec. (DEX, MDA); cf. germ. Kakader, Kakanatschiker (Borza, 1968: 149); din ngr. koukouderos „plin de semințe” (DER).

Intrare: căcădară
căcădară substantiv feminin
substantiv feminin (F51)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căcăda
  • căcădara
plural
  • căcădări
  • căcădările
genitiv-dativ singular
  • căcădări
  • căcădării
plural
  • căcădări
  • căcădărilor
vocativ singular
plural