10 definiții pentru cârâit (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CÂRÂIT1 s. n. Faptul de a cârâi; cârâială (1). – V. cârâi.

CÂRÂIT1 s. n. Faptul de a cârâi; cârâială (1). – V. cârâi.

cârâit1 sn [At: SĂM. IV, 150 / Pl: ~uri / E: cârâi] 1-2 Cârâială (1-2).

CÂRÂIT1 n. 1) A CÂRÂI. 2) Sunet gutural caracteristic, scos de unele păsări (găini, ciori etc.). /v. a cârâi

CÎRÎIT1 s. n. Acțiunea de a cîrîi; zgomotul produs prin această acțiune. În ierburile umede de la marginea poienii pornește cîrîitul înăbușit al unui cristei. SADOVEANU, O. I 284. ◊ Fig. Se aude un cîrîit de automobil. CAMIL PETRESCU, T. II 79.

cîrîít n., pl. urĭ. Acțiunea și rezultatu cîrîiriĭ: un cîrîit de cĭoară.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CÎRÎIT s. cîrîială. (~ de găină.)

Intrare: cârâit (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cârâit
  • cârâitul
  • cârâitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • cârâit
  • cârâitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cârâitsubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a cârâi; cârâială. DEX '09 DEX '98
    • format_quote În ierburile umede de la marginea poienii pornește cîrîitul înăbușit al unui cristei. SADOVEANU, O. I 284. DLRLC
    • format_quote figurat Se aude un cîrîit de automobil. CAMIL PETRESCU, T. II 79. DLRLC
    • diferențiere Sunet gutural caracteristic, scos de unele păsări (găini, ciori etc.). DLRLC NODEX
etimologie:
  • vezi cârâi DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.