9 definiții pentru cântărit (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CÂNTĂRIT1 s. n. Faptul de a cântări. – V. cântări.
CÂNTĂRIT1 s. n. Faptul de a cântări. – V. cântări.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
cântărit1 sn [At: DA / Pl: ? / E: cântări] 1-5 Cântărire (1-5).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cântărit n. lucrarea de a cântări și rezultatul ei: cântăritul mărfurilor.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cîntărít n., pl. urĭ. Acțiunea de a cîntări.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cântărit s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cântărit s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cântărit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CÂNTĂRIT s. cântar, cântărire, (pop.) cântăreală. (L-a înșelat la ~.).
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CÎNTĂRIT s. cîntar, cîntărire, (pop.) cîntăreală. (L-a înșelat la ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: cântărit (s.n.)
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
cântăritsubstantiv neutru
- 1. Faptul de a cântări. DEX '09 DEX '98sinonime: cântar cântăreală cântărire
etimologie:
- cântări DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.