opțiuni
  • info

11 definiții pentru bârfitoare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BÂRFITOR, -OARE, bârfitori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care bârfește. – Bârfi + suf. -tor.

BÂRFITOR, -OARE, bârfitori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care bârfește. – Bârfi + suf. -tor.

bârfitor, ~oare smf, a [At: MINEIUL (1776), 612/1 / Pl: ~i, ~oare / E: bârfi + -(i)tor] 1-2 (Persoană) care bârfește.

bîrfitor, -oare s.m., s.f., adj. (Persoană) care bîrfește; (înv.) bîrfelnic. • pl. -ori, -oare. /bîrfi + -tor.

BÎRFITOR, -TOARE adj. și sm. f. Care bîrfește: gurile bîrfitoare ziceau că este fiu din flori al Iui Ștefan-Vodă (ISP.); ai dori să le mai scurtezi limba acelor ~i? (CAR.).

BÎRFITOR, -OARE, bîrfitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) (Persoană) care bîrfește. Porunci bucătăresei să o ia [pe găinăreasă] mai de aproape, spre a nu cădea în gurile bîrfitorilor. ISPIRESCU, L. 309.,

BÎRFITOR, -OARE, bîrfitori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care bîrfește. – Din bîrfi + suf. -(i)tor.

BÂRFITOR ~oare (~ori, ~oare) și substantival (despre persoane) Care bârfește; obișnuit să bârfească. /a bârfi + suf. ~tor

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bârfitor adj. m., s. m., pl. bârfitori; adj. f., s. f. sg. și pl. bârfitoare

bârfitor adj. m., s. m., pl. bârfitori; adj. f., s. f. sg. și pl. bârfitoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BÂRFITOR adj., s. v. calomniator.

BÎRFITOR adj., s. 1. adj., s. calomniator, clevetitor, defăimător, denigrator, ponegritor, (livr.) detractor, (pop.) hulitor, (inv.) balamut, clevetnic, năpăstuitor, ponosluitor, (turcism înv.) mozavir. (Om ~.) 2. adj. calomnios, clevetitor, defăimător, denigrator, ponegritor, (rar) calomniator, (pop.) prost, (înv.) mozavirnic. (Afirmații, vorbe ~.) erată

Intrare: bârfitoare
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bârfitoare
  • bârfitoarea
plural
  • bârfitoare
  • bârfitoarele
genitiv-dativ singular
  • bârfitoare
  • bârfitoarei
plural
  • bârfitoare
  • bârfitoarelor
vocativ singular
  • bârfitoare
  • bârfitoareo
plural
  • bârfitoarelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bârfitor, bârfitorisubstantiv masculin
bârfitoare, bârfitoaresubstantiv feminin
bârfitor, bârfitoareadjectiv

  • 1. (Persoană) care bârfește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: calomniator
    • format_quote Porunci bucătăresei să o ia [pe găinăreasă] mai de aproape, spre a nu cădea în gurile bîrfitorilor. ISPIRESCU, L. 309., DLRLC
etimologie:
  • Bârfi + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.