11 definiții pentru buzdugăni

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUZDUGĂNI, buzdugănesc, vb. IV. Tranz. (Înv.; rar) A lovi, a bate, a ucide cu buzduganul. – Din buzdugan.

buzdugăni vt [At: ȘEZ. VI, 6 / Pzi: ~nesc / E: buzdugan] 1 A bate cu buzduganul. 2 A ucide cu buzduganul.

buzdugăni vb. IV. tr. (înv.) A lovi, a bate, a ucide cu buzduganul. • prez.ind. -esc. /buzdugan + -i.

BUZDUGĂNI, buzdugănesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A lovi, a bate, a ucide cu buzduganul. – Din buzdugan.

BUZDUGĂNI, buzdugănesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A lovi, a bate, a ucide cu buzduganul. – Din buzdugan.

BUZDUGĂNI, buzdugănesc, vb. IV. Tranz. A lovi, a bate, a ucide cu buzduganul. Domnitorul de pe atunci... cheamă pe Hălturaru și-l buzdugănește, dîndu-i două buzdugane-n piept. ȘEZ. IV 18.

A BUZDUGĂNI ~esc tranz. 1) înv. A lovi puternic cu buzduganul. 2) pop. (persoane) A bate crunt; a ciomăgi; a cetlui; a îmblăti; a melestui. /Din buzdugan

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

buzdugăni (a ~) (înv., rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. buzdugănesc, 3 sg. buzdugănește, imperf. 1 buzdugăneam; conj. prez. 1 sg. să buzdugănesc, 3 să buzdugănească

buzdugăni (a ~) (înv., rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. buzdugănesc, imperf. 3 sg. buzdugănea; conj. prez. 3 să buzdugănească

buzdugăni vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. buzdugănesc, imperf. 3 sg. buzdugănea; conj. prez. 3 sg. și pl. buzdugănească

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

buzdugăni, buzdugănesc, v.t. (înv.) A lovi, a bate cu buzduganul: „O trântesc jos și acolo au buzdugănit-o cum au vrut ele” (Bilțiu, 1999: 282). – Din buzdugan (MDA).

buzdugăni, buzdugănesc, vb. tranz. – (înv.) A lovi, a bate cu buzduganul: „O trântesc jos și acolo au buzdugănit-o cum au vrut ele” (Bilțiu, 1999: 282). – Din buzdugan (MDA) < tc. bozdoğan, din boz „cenușiu” și dogan „șoim”; inițial, măciuca avea în vârf un cap de șoim.

Intrare: buzdugăni
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • buzdugăni
  • buzdugănire
  • buzdugănit
  • buzdugănitu‑
  • buzdugănind
  • buzdugănindu‑
singular plural
  • buzdugănește
  • buzdugăniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • buzdugănesc
(să)
  • buzdugănesc
  • buzdugăneam
  • buzdugănii
  • buzdugănisem
a II-a (tu)
  • buzdugănești
(să)
  • buzdugănești
  • buzdugăneai
  • buzdugăniși
  • buzdugăniseși
a III-a (el, ea)
  • buzdugănește
(să)
  • buzdugănească
  • buzdugănea
  • buzdugăni
  • buzdugănise
plural I (noi)
  • buzdugănim
(să)
  • buzdugănim
  • buzdugăneam
  • buzdugănirăm
  • buzdugăniserăm
  • buzdugănisem
a II-a (voi)
  • buzdugăniți
(să)
  • buzdugăniți
  • buzdugăneați
  • buzdugănirăți
  • buzdugăniserăți
  • buzdugăniseți
a III-a (ei, ele)
  • buzdugănesc
(să)
  • buzdugănească
  • buzdugăneau
  • buzdugăni
  • buzdugăniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

buzdugăni, buzdugănescverb

etimologie:
  • buzdugan DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.