3 definiții pentru butucar

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

butucar sm [At: DA / Pl: ~i / E: butuc + -ar] (Reg; irn) Silvicultor.

butucar s.m. (reg.) Silvicultor. • pl. -i. /butuc + -ar.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

butucar, butucari, s.m. 1. Silvicultor, lucrător la pădure; butinar. 2. Personaj în „Jocul ursului”, care impune ritmul prin lovirea unui butuc de care sunt legați clopoței: „Butucaru, după ce intră, începe a bate cu butucu și după el ciobanii bat cu tobele și să strâgă la urs, care joacă” (Bilțiu, 2009: 137, vol. II). ■ (top.) Lunca butucarului, pădure, pășune și fânațe în Borșa (Mihali, 2015: 113). – Din butuc + suf. -ar (MDA).

Intrare: butucar
butucar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.