3 definiții pentru burfăit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

búrfăĭ și -ĭésc, a v. tr. (var. din bîrfesc). Nord. Răscolesc cotrobăind. Mă borfăĭește’n pîntece, îmi borborosesc mațele de multă mîncare (poame ș.a.). V. intr. mațele borfăĭe.[1]

  1. Neconcordanță între forma de infinitiv (cu u) și cele flexionare exemplificate (cu o). — gall

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BURFĂI vb. v. căuta, cotrobăi, răscoli, scormoni, scotoci, umbla.

burfăi vb. v. CĂUTA. COTROBĂI. RĂSCOLI. SCORMONI. SCOTOCI. UMBLA.

Intrare: burfăit
burfăit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • burfăit
  • burfăitul
  • burfăitu‑
  • burfăi
  • burfăita
plural
  • burfăiți
  • burfăiții
  • burfăite
  • burfăitele
genitiv-dativ singular
  • burfăit
  • burfăitului
  • burfăite
  • burfăitei
plural
  • burfăiți
  • burfăiților
  • burfăite
  • burfăitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)