4 definiții pentru burdac
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BURDAC, burdace, s. n. (Reg.) Urcior cu gura strâmtă și cu dop. – Et. nec. Cf. bărdac.
BURDAC, burdace, s. n. (Reg.) Urcior cu gura strâmtă și cu dop. – Et. nec. Cf. bărdac.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BURDAC, burdace, s. n. (Reg.) Ulcior cu gura strîmtă și cu dop.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
burdac (reg.) s. n., pl. burdace
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
burdac s. n., pl. burdace
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: burdac
burdac substantiv neutru
| substantiv neutru (N2) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
burdac, burdacesubstantiv neutru
- 1. Urcior cu gura strâmtă și cu dop. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- DEX '98 DEX '09
- bărdac DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.