opțiuni
  • info

16 definiții pentru buratec

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BURATEC s. m. v. buratic.

buratec2 sm [At: ALECSANDRI, T. 1752 / Pl: ~eci / E: bură2 + -atec] (Buc) Bură2 (1) mică.

buratec s.m. v. buratic.

buratec m. Mold. brotac: ați ieșit toți la lună ca buratecii EM. [Alterațiune populară din broatec, sub influența lui bură: brotacii apar numeroși după o ploaie].

BURATIC, buratici, s. m. (Reg.) Broatec. [Var.: buratec s. m.] – Contaminare între bură și broatec.

BURATIC, buratici, s. m. (Reg.) Broatec. [Var.: buratec s. m.] – Contaminare între bură și broatec.

buratic s.m. (reg.) Brotac. • pl. -ci. și buratec s.m. /bură + broatec, prin contaminare.

BURATIC, buratici, s. m. (Și în forma buratec) Broatec. Buratici verzi se apără de soare. CAZIMIR, L. U. 10. Pe iarba verde ca buraticul, dedesubt, joacă bucăți de lumină albă. SADOVEANU, O. I 320. Cîte un buratec, rătăcit prin ceață, pîrîia a ploaie. D. ZAMFIRESCU, R. 254. Calul... se lasă încet-încet într-un strov mîndru din mijlocul unei mări, lîngă o căsuță singuratică, pe care era crescut niște mușchi pletos... moale ca mătasa și verde ca buratecul. CREANGĂ, P. 213. – Variantă: buratec s. m.

BURATIC, buratici, s. m. Broatec. [Var.: buratec s. m.] – Din bură + broatec.

BURATIC ~ci m. Broască mică, de culoare verde, care trăiește vara în iarba umedă din apropierea bălților, iar iarna în apă; brotac. * Verde ca ~cul (fruct) care este foarte verde și acru. /bură + brotac

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!buratec (reg.) s. m., pl. burateci

buratec.

buratic (reg.) s. m., pl. buratici

buratic s. m., pl. buratici

buratic

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BURATIC s. v. brotăcel.

BURATIC s. (ZOOL.; Hyla arborea) broatec, brotac, brotăcel, broască de iarbă, broască verde, (reg.) brotan, racaleț, racamete, racateț, răcănel.

Intrare: buratec
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buratec
  • buratecul
  • buratecu‑
plural
  • burateci
  • buratecii
genitiv-dativ singular
  • buratec
  • buratecului
plural
  • burateci
  • buratecilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOOM 2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buratic
  • buraticul
  • buraticu‑
plural
  • buratici
  • buraticii
genitiv-dativ singular
  • buratic
  • buraticului
plural
  • buratici
  • buraticilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

buratec, buratecisubstantiv masculin

  • 1. regional Broască mică, de culoare verde, care trăiește vara în iarba umedă din apropierea bălților, iar iarna în apă. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: broatec brotac brotăcel
    • format_quote Buratici verzi se apără de soare. CAZIMIR, L. U. 10. DLRLC
    • format_quote Pe iarba verde ca buraticul, dedesubt, joacă bucăți de lumină albă. SADOVEANU, O. I 320. DLRLC
    • format_quote Cîte un buratec, rătăcit prin ceață, pîrîia a ploaie. D. ZAMFIRESCU, R. 254. DLRLC
    • format_quote Calul... se lasă încet-încet într-un ostrov mîndru din mijlocul unei mări, lîngă o căsuță singuratică, pe care era crescut niște mușchi pletos... moale ca mătasa și verde ca buratecul. CREANGĂ, P. 213. DLRLC
    • 1.1. Verde ca buraticul = (fruct) care este foarte verde și acru. NODEX
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.