17 definiții pentru bunăstare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUNĂSTARE s. f. Situație materială bună, prosperă; prosperitate. [Gen. -dat.: bunăstării] – Bună + stare (după germ. Wohlstand).

bunăstare sf [At: MARIAN, NU. 752 / G-D: ~stării, (iuz) ~ neistări / Pl: ~tări / E: bună + stare (după ger Wohlstand)] Situație materială bună Si: prosperitate.

bunăstare s.f. Situație materială bună, prosperă; prosperitate. ◊ Bunăstare economică = bunăstare umană care decurge din consumul de bunuri și servicii. Bunăstare socială = prosperitate a societății sau a comunității în ansamblul ei. • pl. -ări. /bună + stare, după germ. Wohlstand.

BUNĂSTARE s. f. Situație materială bună, prosperă; prosperitate. [Gen.-dat.: bunăstării și (mai vechi) bunei stări] – Bună + stare (după germ. Wohlstand).

BUNĂSTARE s. f. Prosperitate. Statul democrat-popular sprijină pe țăranii cu gospodării mici și mijlocii și pe meseriași, cu scopul de a-i feri de exploatarea capitalistă, de a spori producția realizată de ei și de a ridica bunăstarea lor. CONST. R.P.R. 12. – Forme gramaticale: gen.-dat. bunăstării și buneistări.

BUNĂSTARE s. f. Prosperitate. [Gen.-dat.: bunăstării și (mai vechi) bunei-stări] – Din bună + stare (după germ. Wohlstand).

BUNĂSTARE ~ări f. Situație materială prosperă. [G.-D. bunăstării] /bună + stare

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bunăstare (prosperitate) (desp. -năs-ta-/-nă-sta-) s. f., art. bunăstarea, g.-d. art. bunăstării (Bunăstarea multor politicieni a sporit.)

bunăstare (prosperitate) (~ a lui a sporit) (-năs-ta- / -nă-sta-) s. f., art. bunăstarea, g.-d. art. bunăstării

bunăstare s. f., art. bunăstarea, g.-d. art. bunăstării

!bună stare (stare bună) adj. + s. f. (Casa este în ~.)

bună stare (stare bună) adj. + s. f. (totul este în ~)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BUNĂSTARE s. belșug, bogăție, prosperitate, (pop.) pricopseală, (Transilv.) prindoare, (înv.) salut, scumpete, scumpie, spor, (fig.) înflorire. (~ în care se afla.)

BUNĂSTARE s. belșug, bogăție, prosperitate, (pop.) pricopseală, (Transilv.) prindoare, (înv.) salut, scumpete, scumpie, spor, (fig.) înflorire. (~ în care se afla.)

Bunăstare ≠ mizerie, sărăcie

Intrare: bunăstare
bunăstare substantiv feminin
  • silabație: bu-năs-ta-re, bu-nă-sta-re info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bunăstare
  • bunăstarea
plural
  • bunăstări
  • bunăstările
genitiv-dativ singular
  • bunăstări
  • bunăstării
plural
  • bunăstări
  • bunăstărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bunăstare, bunăstărisubstantiv feminin

  • 1. Situație materială bună, prosperă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Statul democrat-popular sprijină pe țăranii cu gospodării mici și mijlocii și pe meseriași, cu scopul de a-i feri de exploatarea capitalistă, de a spori producția realizată de ei și de a ridica bunăstarea lor. CONST. R.P.R. 12. DLRLC
  • comentariu Genitiv-dativ și: bunei-stări. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.