6 definiții pentru bulbosum

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BARABOI, baraboi, s. m. 1. Plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu flori albe, cu rădăcină comestibilă în formă de bulb; alunele. (Chaerophyllum bulbosum). 2. Dans țărănesc asemănător cu hora; melodia după care se execută acest dans. – Din bg. baraboj, magh. barabolya.

BARABOI ~ m. Plantă erbacee cu tulpina înaltă și cu rădăcina comestibilă în formă de bulb. [Art. baraboiul; Sil. -ra-boi] /<bulg. baraboj

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

baraboi s. m., pl. baraboi, art. baraboii

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BARABOI s. (BOT.; Chaerophyllum bulbosum) (reg.) alunele (pl.), gușnică, (prin Transilv.) maranioi.

BARABOI s. v. cartof, cărbune, clopoței.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

baraboi (-i), s. m.1. Plantă, alunele (Chaerophyllum bulbosum). – 2. Cartof. – Var. barabulă, s. f. (cartof). Mag. baraboly „plantă, alunele” (Cihac, II, 479; DAR), cf. și bg. baraboj „cartof”, rut. barabolja, „cartof”. Pare a fi avut loc o contaminare cu numele Brandenburg, regiune de unde se importau cartofi în cantități mari (Philippide, Principii, 109; Borcea 177; Tiktin; Berneker 81; DAR), sau mai curînd cu germ. Grundbirne (› rut. bandurka „cartof”), în bandraburcă sau brandaburcă, s. f. „cartof”. Cf. și ceh. brambor, rut. mandiburka „cartof”.

Intrare: bulbosum
bulbosum termen biologic
termen biologic (I2)
  • bulbosum