16 definiții pentru bucoavnă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUCOAVNĂ, bucoavne, s. f. (Înv.) Abecedar (cu caractere chirilice); p. gener. carte veche tipărită cu litere chirilice. – Din sl. azŭbukovĭno.

bucoavnă sf [At: (a. 1777) IORGA, S. D. XIII, 13 / Pl: ~ne /E: vsl азъвоуковъно] (Înv) 1 Abecedar. 2 (Pex) Carte (bisericească) tipărită cu litere chirilice. 3 (Pex; prt) Carte veche.

bucoavnă s.f (înv.) Abecedar (cu caractere chirilice). • Gener. Carte veche (religioasă) tipărită cu litere chirilice. ♦ (iron.) Carte veche. • pl. -e. /<slav. азъбоуковъно.

BUCOAVNĂ, bucoavne, s. f. (Înv.) Abecedar (cu caractere chirilice); p. gener. carte veche tipărită cu litere chirilice. – Din sl. azŭbukovĩno.

BUCOAVNĂ, bucoavne, s. f. (Învechit și arhaizant) 1. Abecedar (cu caractere chirilice). Cei de la bucoavnă rîvneau la dînșii [la cei înaintați la învățătură] cum vorbeau păsărește. GHICA, S. 50. 2. Carte (bisericească) tipărită cu litere chirilice. Sînt cu ceară picurate Filele-n bucoavna mea, Dar citesc cum pot în ea. COȘBUC, P. I 325. ♦ (Ironic) Carte veche.

BUCOAVNĂ, bucoavne, s. f. (Înv. și arh.) Abecedar (cu caractere chirilice); p. ext. carte tipărită cu litere chirilice. – Slav (v. sl. azŭbukovĩno).

BUCOAVNĂ ~e f. înv. 1) Manual pentru învățarea scrisului și a cititului; abecedar (cu caractere chirilice). 2) Orice carte tipărită cu alfabet chirilic. [Sil. bu-coav-] /<sl. azubukovino

bucoávnă (oa dift.) f., pl. e (vsl. azŭbukovĭno, de unde s’a zis întîi azbucoavnă, adică „az, buche”, numele primelor doŭă litere chirilice). Vechĭ. Abecedar. Azĭ. Iron. Carte (hîrțoagă) cu litere chirilice. V. bucvar.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bucoavnă (înv.) s. f., g.-d. art. bucoavnei; pl. bucoavne

bucoavnă (înv.) s. f., g.-d. art. bucoavnei; pl. bucoavne

bucoavnă s. f., g.-d. art. bucoavnei; pl. bucoavne

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bucoavnă (bucoavne), s. f.1. Abecedar, enciclopedie (mai ales veche, pe vremea cărților scrise cu litere chirilice). – 2. Carte veche, cărțoi. Sl. azŭbukovĭno, de la azŭ „a” și buky „b”. Cf. azbuche și buche.

Intrare: bucoavnă
bucoavnă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bucoavnă
  • bucoavna
plural
  • bucoavne
  • bucoavnele
genitiv-dativ singular
  • bucoavne
  • bucoavnei
plural
  • bucoavne
  • bucoavnelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bucoavnă, bucoavnesubstantiv feminin

  • 1. învechit Abecedar (cu caractere chirilice). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: abecedar
    • format_quote Cei de la bucoavnă rîvneau la dînșii [la cei înaintați la învățătură] cum vorbeau păsărește. GHICA, S. 50. DLRLC
    • 1.1. prin generalizare Carte veche tipărită cu litere chirilice. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Sînt cu ceară picurate Filele-n bucoavna mea, Dar citesc cum pot în ea. COȘBUC, P. I 325. DLRLC
      • 1.1.1. ironic Carte veche. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.