opțiuni
  • info

11 definiții pentru buchereală

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUCHEREALĂ s. f. (Fam.) Faptul de a silabisi (un text); p. ext. faptul de a învăța ceva pe de rost, în chip mecanic. – Bucheri + suf. -eală.

BUCHEREALĂ s. f. (Fam.) Faptul de a silabisi (un text); p. ext. faptul de a învăța ceva pe de rost, în chip mecanic. – Bucheri + suf. -eală.

buchereală sf [At: DEX2 / Pl: ~eli / E: bucheri + -eală] 1(Fam) Silabisire (a unui text). 2 (Pex) Învățare în chip mecanic.

buchereală s.f. (fam.) Faptul de a silabisi (un text). ♦ Ext. Faptul de a învăța ceva pe de rost, în mod mecanic. • pl. -eli. /bucheri + -eală.

BUCHEREALĂ s. f. Faptul de a învăța pe de rost, în chip mecanic, fără a interpreta (uneori chiar fără a înțelege bine) cele învățate.

BUCHEREALĂ s. f. Faptul de a învăța pe de rost, în chip mecanic. – Din bucheri + suf. -eală.

buchereálă f., pl. elĭ. Învățătura, studiŭ de bucher.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

buchereală (înv.) s. f., g.-d. art. bucherelii

buchereală (înv.) s. f., g.-d. art. bucherelii

buchereală s. f., g.-d. art. bucherelii; pl. buchereli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BUCHEREALĂ s. buchiseală, (fig.) toceală. (~ la școală.)

BUCHEREALĂ s. buchiseală, (fig.) toceală. (~ la școală.)

Intrare: buchereală
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buchereală
  • buchereala
plural — —
genitiv-dativ singular
  • buchereli
  • bucherelii
plural — —
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bucherealăsubstantiv feminin

etimologie:
  • Bucheri + sufix -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.