BOMBĂ, bombe, s. f. 1. Proiectil cu încărcătură explozivă, incendiară etc., care se aruncă din avion; (rar) proiectil de tun. ◊ Bombă atomică (sau nucleară) = bombă bazată pe energia nucleară, cu o putere de distrugere extraordinară. 2. (În sintagma) Bombă vulcanică = bucată de lavă aruncată în aer din crater și rotunjită prin învârtirea în atmosferă. 3. (În sintagma) Bombă calorimetrică = vas rezistent de metal întrebuințat pentru determinarea căldurii de ardere a unei substanțe. 4. Fig. (Sport) Lovitură de minge trasă puternic spre poartă. 5. Fig. (Arg.) Știre senzațională. 6. Fig. (Arg.) Speluncă. – Din fr. bombe.

bombă sf [At: NECULCE, ap. LET. II, 430/13 / V: boam- / Pl: ~be, (înv) boambe / E: fr bombe] 1 Proiectil încărcat cu materie explozivă, incendiară etc., care se aruncă asupra unor obiective. 2 Dispozitiv de distingere prin explozie. 3 (Îs) – atomică (sau nucleară) Bombă cu o putere de distrugere foarte mare, care folosește energia nucleară. 4 (Reg) Bolovan mare, rotund Si: stoampă. 5 (Pop; îf boambă) Bilă. 6 (Îs) ~ vulcanică Bucată de lavă aruncată în aer și rotunjită prin învârtirea în atmosferă. 7 (Fiz; îs) – calorimetrică Vas rezistent de metal, întrebuințat pentru determinarea căldurii de ardere a unei substanțe. 8 (Spt; fig) Lovitură puternică de minge. 9 (Fig) Știre senzațională. 10 (Fig) Moment critic. 11 (Înv; fig) Locuință subterană. 12 (Fig) Cameră insalubră. 13 (Arg) Ascunzătoare pentru hoți și vagabonzi. 14 (Arg; fig) Speluncă. 15 (Arg; îf boambă) Pahar cu rachiu. 16 (Frm) Chef dezlănțuit.

bombă s.f. 1 (milit.) Proiectil de formă aerodinamică, avînd încărcătură explozivă, incendiară etc., care este aruncat din avion (asupra obiectivelor terestre). ◊ Bombă cu hidrogen = dispozitiv a cărui explozie se datorează energiei termonucleare dezvoltate prin reacția de fuziune a nucleelor de hidrogen (deuteriu, tritiu); bombă termonucleară. Bombă atomică (sau nucleară) = armă atomică. Bombă termonucleară v. termonuclear. ♦ Proiectil de tun. Fusese lovit în șold de țandără de bombă (SLAV.). 2 Gener. Orice dispozitiv cu încărcătură explozivă și detonator folosit pentru distrugerea obiectivelor inamice, în scopuri inamice etc. ◊ Bombă cu ceas = bombă prevăzută cu un dispozitiv care declanșează explozia la o oră prestabilită. 3 (geol.) Bombă vulcanică = bolovan fusiform, rezultat din consolidarea în atmosferă a bucăților de lavă proiectate în diferite direcții, în timpul exploziilor vulcanice. 4 Obiect de formă sferică și avînd dimensiuni mari. ◊ Compar. Mobila era cu ciubucuri... mari ca niște bombe. (CĂL.). ♦ (reg.) Bilă. ♦ (reg.) Bolovan mare, rotund. 5 (fiz.) Recipient folosit în medicină pentru gaze sau substanțe radioactive. ◊ Bombă calorimetrică = recipient metalic, rezistent, plasat într-un calorimetru, folosit pentru determinarea căldurii de ardere a unor substanțe arse în interiorul său. 6 (sport) Lovitură puternică cu mingea trasă spre poartă. 7 Fig. (fam.) Știre care produce senzație, veste neașteptată. Revistele au nevoie de cîte o bombă pentru a atrage cititorii. 8 Fig. (fam., peior.) Cîrciumă sordidă, local rău famat; tavernă, speluncă. 9 Fig. Locuință insalubră. 10 (arg.) Ascunzătoare pentru hoți 11 (fran.) Chef dezlănțuit. • pl. -e. și boambă s.f. /<fr. bombe, lat., it. bomba, germ. Bombe, ngr. μπόμπα.

BOMBĂ, bombe, s. f. 1. Proiectil aerodinamic încărcat cu materie explozivă, incendiară etc., care se aruncă din avion asupra obiectivelor terestre; (rar) proiectil de tun. ◊ Bombă atomică (sau nucleară) = bombă bazată pe energia nucleară, cu o putere de distrugere extraordinară. 2. (În sintagma) Bombă vulcanică = bucată de lavă aruncată în aer din crater și rotunjită prin învârtirea în atmosferă. 3. (În sintagma) Bombă calorimetrică = vas rezistent de metal întrebuințat pentru determinarea căldurii de ardere a unei substanțe. 4. Fig. (Sport) Lovitură de minge trasă puternic spre poartă. 5. Fig. (Arg.) Știre senzațională. 6. Fig. (Arg.) Speluncă. – Din fr. bombe.

BOMBĂ, bombe, s. f. 1. Proiectil de obicei de formă alungită, ascuțit la un capăt, umplut cu materie explozivă, incendiară etc. și prevăzut cu aripioare de direcție, care se folosește la bombardamentele din avion; (mai rar) proiectil de armă grea. Tot mai des se-nalță-n zare trombe Și cicloane pîn’la ceruri sus, Cad apoi cu tunete de bombe Pe talazuri roșii în apus. BENIUC, V. 40. Te uiți bănuitor la... flori ca la un lucru suspect, ca la o bombă, ca la un exploziv. SEBASTIAN, T. 70. Cad bombele-n pămînt și scurmă Și altele mai vin pe urmă. COȘBUC, P. II 40. ◊ Bombă atomică = proiectil la care se folosește ca exploziv energia obținută prin dezagregarea atomului. După cum se știe, Uniunea Sovietică a cerut, în cîteva rînduri, interzicerea armei atomice, dar de fiecare dată a primit un refuz din partea puterilor blocului Atlantic. Aceasta înseamnă că, în cazul unui atac al Statelor Unite împotriva țării noastre, cercurile conducătoare ale Statelor Unite vor folosi bomba atomică. Tocmai această împrejurare a silit Uniunea Sovietică să aibă arma atomică, pentru a întîmpina pe deplin pregătită pe agresori. STALIN, I. PRAV. 1951. Bombă cu hidrogen = bombă explozivă bazată pe o reacție termonucleară prin care atomii de hidrogen se transformă în atomi de heliu, cu o uriașă dezvoltare de căldura și energie. Guvernul [sovietic] consideră necesar să raporteze Sovietului Suprem că Statele Unite nu sînt monopoliste nici în producția bombei cu hidrogen. MALENKOV, CUV. SOV. 49. ♦ Bombă vulcanică = bucată de lavă care erupe din crater și capătă o formă rotundă în timpul drumului parcurs prin atmosferă. 2. (Popular) Proiectil mic, de forma sau de mărimea unei grenade, care se aruncă cu mîna și cu care se minează un pod, o clădire etc. În ziua de 1 martie 1881, aruncînd o bombă... asasinară pe țarul Alexandru al II-lea. Ist. P. C. (b) 17. 3. Fig. (La sporturile cu mingea) Lovitură de minge trasă puternic (în poartă sau în plasă). 4. Fig. (Argotic) Știre senzațională. Ziarele burgheze au nevoie în fiecare zi de cîte o bombă pentru a atrage pe cititori. – Variantă: (regional) boambă (ALECSANDRI. P. A. 206) s. f.

BOMBĂ, bombe, s. f. 1. Proiectil (de formă alungită, umplut cu materie explozivă, incendiară etc.) folosit la bombardamentele din avion; (rar) proiectil de tun. ◊ Bombă atomică = proiectil la care se folosește ca exploziv energia obținută prin dezagregarea atomului. Bombă cu hidrogen = bombă explozivă bazată pe o reacție termonucleară prin care atomii de hidrogen se transformă în atomi de heliu, cu o uriașă dezvoltare de căldură și energie. ♦ Bombă vulcanică = bucată de lavă care erupe din crater și capătă o formă rotundă în timpul drumului parcurs prin atmosferă. 2. (Pop.) Proiectil, de mărimea unei grenade, care se aruncă cu mîna. 3. (În expr.) Bombă calorimetrică = aparat întrebuințat pentru determinarea căldurii de ardere a unei substanțe. 4. Fig. (Sport) Lovitură de minge trasă puternic. 5. Fig. (Arg.) Știre senzațională. 6. Fig. (Arg.) Local rău famat; speluncă. – Fr. bombe.

BOMBĂ s.f. 1. Proiectil (lunguieț) cu încărcătură explozivă, incendiară etc., folosit la bombardamentele de aviație. ◊ Bombă atomică = proiectil avînd ca exploziv energia obținută prin dezagregarea atomului; bombă cu hidrogen = bombă bazată pe o reacție termonucleară, prin care atomii de hidrogen se transformă în atomi de heliu cu o uriașă degajare de căldură și de energie; ♦ Bombă vulcanică = bucată (rotundă) de lavă, azvîrlită de un vulcan de obicei la începutul erupției. 2. Recipient folosit în medicină pentru gaze sau substanțe radioactive. 3. (Peior.) Cîrciumă sordidă, murdară. 4. (Fig.; sport) Lovitură puternică de minge. 5. (Fig.; argou) Știre, fapt care produce senzație. [Var. boambă s.f. / < fr. bombe, it. bomba, cf. lat. bombus, gr. bombos – zgomot].

BOMBĂ s. f. 1. proiectil cu încărcătură explozivă, incendiară etc., la bombardamentele de aviație. ♦ ~ atomică (nucleară) = dispozitiv având ca exploziv energia nucleară dezvoltată prin reacția de fuziune în lanț a nucleelor unor elemente grele (uraniu, plutoniu); bombă A; ~ cu hidrogen = dispozitiv a cărui explozie se datorește energiei termonucleare dezvoltate prin reacția de fuziune a nucleelor de hidrogen (deuteriu, tritiu); bombă H, bombă termonucleară. ◊ ~ vulcanică = bucată de lavă azvârlită de un vulcan, la începutul erupției. 2. recipient în medicină pentru gaze sau substanțe radioactive. 3. (peior.) cârciumă sordidă, rău famată. 4. (fig.; sport) lovitură puternică de minge. 5. (fam.) știre, fapt care produce senzație. (< fr. bombe)

BOMBĂ ~e f. 1) Proiectil cu încărcătură, folosit la bombardamentele de aviație. ~ atomică. ~ cu hidrogen. ◊ ~ vulcanică bucată de lavă, aruncată în atmosferă, mai ales la începutul erupției vulcanice. 2) fig. fam. Știre senzațională, sosită pe neașteptate. * A cădea ca o ~ a veni pe neașteptate. 3) sport Șut de minge. 4) med. Recipient pentru gaze sau substanțe radioactive. [G.-D. bombei] /<fr. bombe

bombă f. 1. ghiulea mare, umplută cu praf de pușcă, care se descarcă la aprinderea fitilului: râzând de al bombei șuer AL. 2. fig. știre neașteptată care umple de spaimă: moartea tatălui său fu o bombă pentru dânsul.

*bómbă f., pl. e (fr. bombe, d. it. bomba). Bombă, ghĭulea. Fig. A cădea ca o bombă, a sosi pe neașteptate, ca un trăsnet.

boambă³ sf vz bombă

bombăi vi [At: MARIAN, INS. 147 / Pzi: ~esc / E: bombăni css] (Reg) A bombăni (2).

boambă¹ s.f. (reg.) Bilă; glob. boabă; obiect de formă sferică. Erau două lovituri grozave, c-un buzdugan scurt, mlădios și cu o boambă de plumb la capăt (SADOV.). ◊ (adj.) Fasole boambe. • pl. -e. /cf. bombă.

boambă² s.f. v. bombă.

BOAMBĂ s.f. v. bombă.

bombă (proiectil) s. f., g.-d. art. bombei; pl. bombe

bombă s. f., g.-d. art. bombei; pl. bombe

bombă s. f., g.-d. art. bombei; pl. bombe

bombă, -be.

BOMBĂ s. 1. mașină infernală. 2. bombă cu hidrogen v. bombă termonucleară; bombă termonucleară = bombă cu hidrogen.

BOMBĂ s. v. speluncă.

bombă s. v. SPELUNCĂ.

BOMBĂ s. (MIL.) bombă cu hidrogen = bombă termonucleară; bombă termonucleară = bombă cu hidrogen.

bombă (bombe), s. f. – 1. Proiectil. – 2. (Arg.) Cîrciumă. – Var. (Mold.) boambă. It. bomba (sec. XVII). Sensul de cîrciumă poate fi în legătură cu fr. faire la bombe, bombance. – Der. bomba, vb., din fr. bomber; bombé, s. n. (bombeu; Arg., pantofi).

bombă vulcanică, (engl.= volcanic bomb) produs al unui vulcan cu activitate explozivă rezultat prin consolidarea în aer a fragmentelor de lavă ejectate, cu diametrul mai mare de 10 cm. B.v. generate în urma mișcării giratorii a porțiunilor de lavă fluidă capătă aspect fusiform și o structură veziculară; b.v. de dimensiuni mai mari, incomplet solidificate în aer, în cădere își sparg crusta și capătă aspecte caracteristice de „coajă de pâine”. Prin acumularea lor, se formează dep. de b.v. care, consolidate împreună cu o matrice de cenușă, formează aglomeratele vulcanice.

BOMBĂ DE AVIAȚIE mijloc de luptă de aviație, constând din încărcătură explozivă (clasică sau nucleară), incendiară, luminoasă sau chimică, introdusă într-un înveliș aerodinamic prevăzut cu ampenaje pentru stabilizare. Bombele de aviație sunt construite într-o gamă largă de calibre și sunt lansate din aeronave prin procedee diferite (zbor orizontal, picaj, cabraj). Bombele de aviație pot fi: fugase, ale căror efect principal constă în acțiunea presiunii crescute în momentul exploziei, iar secundar, în acțiunea schijelor, fiind utilizate pentru nimicirea lucrărilor și instalațiilor militare și pentru lovirea forței vii și mijloacelor tehnice de luptă adăpostite, având un calibru cuprins între 50-100 kg, raza lor de acțiune depinzând de coeficientul de rezistență al mediului în care cade bomba și de greutatea substanței explozive din aceasta; brizante, care au ca efect principal producerea de schije și ca efect secundarsuflul exploziei, sunt utilizate pentru lovirea forței vii neadăpostite sau aflate în adăposturi de tip ușor, pentru lovirea avioanelor la sol, a stațiilor de radiolocație, a artileriei antiaeriene și a altor obiective cu protecție redusă, fiind lansate din casete în care se dispun 8-15 bucăți cu calibrul de 2-30 kg; antitanc, cu efect perforant și cumulativ, utilizate împotriva tancurilor, transportoarelor blindate și a altor mașini de luptă blindate, putând străpunge blindaje cuprinse între 30-200 mm (la lovire directă), fiind lansate din casete în care sunt dispuse 30-50 bucăți, având calibrul de 2,5-10 kg; chimice, care au ca efect infectarea atmosferei, a terenului și a obiectivelor de pe el cu vapori, ceață sau picături de substanță toxică de luptă, în scopul vătămării forței vii sau a îngreunării acțiunilor de luptă ale trupelor inamice, având calibrele cuprinse între 5-500 kg, din care 45-60% din încărcătură este chimică, iar restul exploziv; incendiare, încărcate cu amestec incendiar (termit, electron, amestecuri incendiare de tip napalm) destinat incendierii obiectivelor industriale, depozitelor, construcțiilor, mijloacelor tehnice de luptă, putând fi de calibru mic (până la două kg, încărcate cutermit și având corpul fabricat din electron, fiind aruncate mai multe o dată, zeci de bucăți, cu ajutorul unor casete, creând focare de incendiu mici și numeroase) și de calibru mare (până la câteva sute de kg, încărcate cu amestec incendiar vâscos care se aprinde prin explozie și crează focare de incendiu mari); cu napalm, bombe incendiare având corpul din masă plastică sau din tablă și ca încărcătură un amestec incendiar vâscos care se aprinde de la un amestec pirotehnic având rolul de a rupe capul bombei, fie de la bucățele de fosfor alb introduse în amestecul incendiar, putând fi de calibru mic (încărcătura de 5-10 l) sau de calibru mare (100-800 l); luminoase, încărcate cu un amestec pirotehnic care în timpul arderii produce o iluminare puternică, fiind lansate din aeronavă cu o parașută care asigură o cădere lină și luminarea terenului timp de câteva minute, corespunzător calibrului bombei, utilizându-se în timpul executării misiunilor de cercetare aeriană prin fotografiere noaptea sau pentru iluminarea terenului în cazul executării misiunilor de bombardament noaptea, având un calibru de 50-500 kg; fumigene, destinate orbirii inamicului, pentru mascarea trupelor proprii sau pentru semnalizarea prin fumul creat de încărcătura de luptă, având calibrul de 100-500 kg; încărcate cu diverse materiale de propagandă, au un dispozitiv de împrăștiere a acestora, suprafața de împrăștiere depinzând de înălțimea de lansare, numărul de bombe, greutatea acestora și intensitatea vântului, calibrul lor fiind de 50-150 kg. Bomba atomică (sau nucleară), produce prin explozie efecte de distrugere combinate mari, determinate de unda de șoc a exploziei, emisiunea de lumină, radiația penetrantă, infectarea radioactivă și de fluxul electromagnetic asupra oamenilor, mijloacelor tehnice de luptă, clădirilor și instalațiilor, terenului. Este alcătuită din corpul bombei, încărcătură de material fisionabil (uraniu 235, plutoniu 239 etc.), încărcătură de exploziv care servește unirii maselor subcritice, unul sau mai multe focoase și un sistem de dispozitive pentru împiedicarea exploziei accidentale. Cantitatea de încărcătură fisionabilă este variabilă, calibrul lor ajungând până la echivalentul a câteva Mt. de trotil. Bomba nucleară echivalentă cu 20.000 de t trinitrotoluen este denumită bomba convențională cu fisiune; variante evolutive: termonucleară (cu hidrogen), cu californiu, cu cobalt, cu neutroni. Bomba termonucleară, folosește energia eliberată în reac țiile de fuziune a nucleelor ușoare, reacția termonucleară fiind amorsată de un focos atomic care asigură atingerea unei temperaturi de zeci de milioane de grade. Bomba termonucleară care folosește deuteriul se numește bombă cu hidrogen. Se mai utilizează amestecuri de deuteriu-tritiu sau litiu-tritiu în stare solidă. Energia degajată de explozia unei bombe termonucleare este cu trei-patru ordine mai mare decât cea a unei bombe convenționale cu fisiune. Bomba termonucleară cu californiu este de calibru redus (câteva zeci de tone echivalent de trotil, având drept încărcătură fisionabilă un izotop al californiului și este acționată obișnuit. Datorită neutronilor eliberați la explozie efecte mari se manifestă asupra personalului neadăpostit. Bomba termonucleară cu cobalt are corpul confecționat din oțel cu un conținut mare de cobalt, care la explozia încărcăturii nucleare devine radioactiv, particulele rezultate în urma evaporării învelișului bombei producând o infectare a terenului foarte puternică și persistentă. Bomba cu neutroni, este o minibombă termonucleară de calibrul aproximativ 1 Kt, având un focos special care utilizează elemente transuraniene (californiu) sau un lorsen miniaturizat de putere mare. Factorul destructiv esențial îl constituie fluxul de neutroni rapizi (cu o foarte mare energie) și razele gama, care în interacțiune cu atomii de hidrogen din celulele țesuturilor vii, distrug substanța activă și provoacă la personal boala de iradiere și moartea (sin. bombă cu radiație mărită).

CALIBRUL BOMBELOR DE AVIAȚIE greutatea acestora calculată în kg sau t.

ÎNCĂRCĂTURA DE BOMBE cantitatea de bombe care poate fi transportată la bordul unui avion în vederea îndeplinirii misiunii de luptă.

LANSATOR DE BOMBE dispozitiv destinat lansării comandate a bombelor de pe avion asupra unui obiectiv sau în caz de avarie. Lansatorul de bombe poate fi comandat mecanic, electric sau automat. Lansarea bombelor se poate face în salvă sau în serie, câte una sau câte două.

bombă, bombe s. f. 1. local de categorie inferioară. 2. veste / știre senzațională. 3. rezultat surprinzător într-o competiție sportivă. 4. (înv.) speluncă devenită loc de adăpost al vagabonzilor.

a fi speriat de bombe expr. a fi sperios din fire, a fi alarmist fără motiv.

speriat de bombe expr. exagerat de precaut; fricos.