3 definiții pentru boanță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
boanță1 sf [At: CV, 1949, nr. 8, 32 / Pl: ~țe / E: nct] (Ljcp) 1 Punct pierdut. 2 (Îe) Joc la ~țe Joc în care se numără punctele pierdute.
boanță2 sf [At: CHEST. V A, 72 / Pl: ~țe / E: nct] (Reg; pbl) 1 Vezica urinară. 2 Organ genital feminin.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BOANȚĂ – BOAȚĂ: Peste-o nouă ~ a dat (SPER.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Intrare: boanță
boanță substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||