17 definiții pentru bleotocări
din care- explicative (14)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BLEOTOCĂRI, bleotocăresc, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A se bălăci. 2. A flecări. – Et. nec.
BLEOTOCĂRI, bleotocăresc, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A se bălăci. 2. A flecări. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de paula
- acțiuni
bleotocări [At: LB / V: blio-, blo-, blotăc-, blotocori / Pzi: ~resc / E: fo] (Mol; Buc; d. ființe) 1 vi A bălăci. 2 vt A clătina (mai ales apa) într-un vas. 3 vt A flecări.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bleotocări vb. IV. intr. (fam.) 1 A umbla prin apă; a se bălăci. Lîngă fîntînă... bleotocăreau niște rațe, tot spălîndu-se (PER.). 2 Fig. A flecări. Ce tot bleotocăriți acolo? • prez.ind. -esc. /form. expr.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BLEOTOCĂRI, bleotocăresc, yb. IV. Intranz. 1. (Mold., Bucov.; despre ființe) A umbla prin apă, împroșcînd cu picioarele; a se bălăci. Lîngă fîntînă... bleotocăreau niște rațe, tot spălîndu-se. CONTEMPORANUL, VI 97. 2. A vorbi fără socoteală; a flecari. – Pronunțat: bleo-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BLEOTOCĂRI, bleotocăresc, vb. IV. Intranz. 1. (Reg.) A se bălăci. 2. A flecări. [Pr.: bleo-] – (2) Din bleot + flecări.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
bleotocărì v. Mold. 1. a umbla prin apă turbure agitându-se; 2. a începe a vorbi (despre copiii cei mici). [In loc de băltăcări, din băltâc: vorbirea îngăimată se aseamănă mersului greoiu prin apele mocirloase].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
bleotocărire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: bleotocări] (Mol; Buc) 1 Bălăceală. 2 Clătinare a apei într-un vas. 3 (Fig) Flecăreală.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bliotocări v vz bleotocări
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
blotăcări v vz bleotocări
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
blotocări v vz bleotocări
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
blotocori v vz bleotocări
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
❍BĂLTĂI (-ăesc) vb. intr. Băn. BLEOTOCĂRI [baltă].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
bleotocărésc V. blogodoresc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
blogodorésc și (maĭ mar) blodogorésc v. intr. (vsl. blago-dariti, a mulțămi). Munt. Vorbesc neînțeles: nu știŭ ce tot blogodorea acolo! – În vest și blocodoresc, în est bleocotoresc, bleotocăresc. V. bodogănesc, bogonisesc, boscorodesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
bleotocări (a ~) (reg.) (desp. bleo-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bleotocăresc, 3 sg. bleotocărește, imperf. 1 bleotocăream; conj. prez. 1 sg. să bleotocăresc, 3 să bleotocărească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bleotocări (a ~) (reg.) (bleo-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bleotocăresc, imperf. 3 sg. bleotocărea; conj. prez. 3 să bleotocărească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bleotocări vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bleotocăresc, imperf. 3 sg. bleotocărea; conj. prez. 3 sg. și pl. bleotocărească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: bleo-to-
verb (V401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|