3 definiții pentru bleotocărire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bleotocări vb. IV. intr. (fam.) 1 A umbla prin apă; a se bălăci. Lîngă fîntînă... bleotocăreau niște rațe, tot spălîndu-se (PER.). 2 Fig. A flecări. Ce tot bleotocăriți acolo? • prez.ind. -esc. /form. expr.

BLEOTOCĂRI, bleotocăresc, vb. IV. Intranz. (Reg.) 1. A se bălăci. 2. A flecări. – Et. nec.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bleotocări vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bleotocăresc, imperf. 3 sg. bleotocărea; conj. prez. 3 sg. și pl. bleotocărească

Intrare: bleotocărire
bleotocărire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bleotocărire
  • bleotocărirea
plural
  • bleotocăriri
  • bleotocăririle
genitiv-dativ singular
  • bleotocăriri
  • bleotocăririi
plural
  • bleotocăriri
  • bleotocăririlor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bleotocări, bleotocărescverb

regional
  • 1. A se bălăci. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bălăci
    • format_quote Lîngă fîntînă... bleotocăreau niște rațe, tot spălîndu-se. CONTEMPORANUL, VI 97. DLRLC
  • 2. Flecări. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: flecări
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.