9 definiții pentru betatron


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

betatron sn [At: DEX2 / Pl: ~oane / E: fr bêtatron] (Fiz) Accelerator de particule ce produce electroni de energii înalte.

BETATRÓN, betatroane, s. n. (Fiz.) Aparat de accelerare a electronilor. – Din fr. bêtatron.

BETATRÓN, betatroane, s. n. (Fiz.) Aparat de accelerare a electronilor. – Din fr. bêtatron.

BETATRÓN, betatroane, s. n. Aparat folosit în tehnica nucleară pentru accelerarea electronilor. – Fr. bétatron.

BETATRÓN s.n. Accelerator de particule, folosit pentru producerea de electroni cu o mare energie cinetică. [Pl. -oane, (s.m.) -oni. / < fr. bétatron].

BETATRÓN s. n. accelerator ciclic de particule pentru accelerarea electronilor care imprimă energii foarte mari. (< fr. bétatron)

BETATRÓN ~oáne n. fiz. Accelerator de particule, folosit pentru producerea unor electroni cu o mare energie cinetică. /<fr. bétatron


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

betatrón (-ta-tron) s. n., pl. betatroáne

betatrón s. n. (sil. -tron), pl. betatroáne


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BETATRÓN (< fr. {i}; beta + [elec]tron) s. n. Accelerator ciclic, utilizat în fizica nucleară pentru a imprima energii foarte mari electronilor. Primul b. a fost construit în 1941, de fizicianul amaerican D.W. Kerst.

Intrare: betatron
betatron1 (pl. -e) substantiv neutru
  • silabație: be-ta-tron
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • betatron
  • betatronul
  • betatronu‑
plural
  • betatroane
  • betatroanele
genitiv-dativ singular
  • betatron
  • betatronului
plural
  • betatroane
  • betatroanelor
vocativ singular
plural
betatron2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • betatron
  • betatronul
  • betatronu‑
plural
  • betatroni
  • betatronii
genitiv-dativ singular
  • betatron
  • betatronului
plural
  • betatroni
  • betatronilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

betatron

  • 1. fizică Aparat de accelerare a electronilor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: