benă sf [At: DEX² / Pl: ~ne / E: fr benne] 1 Parte a autocamionului în care se încarcă materiale. 2 Cupă metalică la macarale, elevatoare etc.

benă s.f. 1 Platformă închisă, cuvă a unui autocamion în care se transportă beton sau alte materiale. 2 Cupă metalică la macarale, elevatoare etc. în care se plasează materialul de ridicat și de transportat. • pl. -e. /<fr. benne.

BENĂ, bene, s. f. 1. Cutia sau lada unui autocamion, în care se încarcă diferite materiale. 2. Cupă metalică în care se transportă cărbuni, ciment, minereuri, cereale, pămînt etc.

BENĂ, bene, s. f. 1. Partea autocamionului în care se încarcă materiale. Autocamion cu benă basculantă. 2. Cupă metalică (la macarale, elevatoare etc.) care transportă minereuri, cereale, pămînt etc. – Fr. benne.

BENĂ s.f. 1. Platformă închisă a unui autocamion în care se așază încărcătura. 2. Cupă a unei macarale care prinde materialul de ridicat și transportat. [< fr. benne].

BENĂ s. f. 1. platformă închisă, cutie a unui autocamion în care se transportă beton sau alte materiale. 2. cupă a unei macarale care prinde materialul de transportat. (< fr. benne)

BENĂ ~e f. 1) Parte a unui autocamion, în formă de cutie, în care se pune încărcătura; coș. ~ basculantă. 2) Cupă a elevatorului sau a excavatorului; căuș. ~ cu gheare. /<fr. benne

benă (parte a unui camion) s. f., g.-d. art. benei; pl. bene

benă (parte a unui camion) s. f., g.-d. art. benei; pl. bene

benă s. f., g.-d. art. benei; pl. bene

BÉNĂ (< fr.) s. f. 1. Recipient metalic (0,25-10 m³) folosit pentru transportul materialelor pulverulente sau granulare în vrac. 2. Cutie montată pe un vehicul, folosită pentru transportul materialelor.