BAREM¹ adv. Măcar, cel puțin, (reg.) batăr. [Var.: (reg.) baremi, barim adv.] – Din bg., sb. barem.

barem² [At: ȘINCAI, HR. I, 8 / V: -rim / E: bg барем, srb barem] 1 av Măcar. 2 c (îvr) Deși.

bárem¹ adv. Măcar, cel puțin. Barem să-mi fi dat și mie un exemplar din extrasele primite de la editură. • și báremi, bárim adv. /<tc. barim, bg. барем, srb. barem.

BAREM¹, BARIM adv. Încaltea, cel puțin, măcar: bine că barim de frica spînzurătorii ai învățat „Tatăl nostru” (ISP.) [srb. barem].

BAREM¹ adv. Măcar, cel puțin, batăr. [Var.: baremi, barim adv.] – Din bg., scr. barem.

BAREM¹ adv. Măcar, cel puțin, încai, încaltea. Barem să nu ne facem de rîs față de cei din tîrg. GALAN, Z. R. 12. Dacă-i vremea de făcut dreptate, barem să fie și pentru muierea mea. DUMITRIU, B. F. 66. Leonida a început să stăruie ca barem să se strămute la Misii episcopia de Buzău. CARAGIALE, O. II 183. – Variante: baremi (REBREANU, P. S. 13), barim (ISPIRESCU, L. 123) adv.

BAREM¹ adv. Măcar, cel puțin. Barem să nu ne facem de rîs față de cei din tîrg (GALAN). [Var.: baremi, barim adv.] – Bg., sb. barem.

BAREM adv. (atribuie celor spuse o ultimă restricție admisibilă) Cel puțin; măcar; încaltea. ~ în ultimul moment. /<bulg., sb. barem

bàrem conj. încaltea, cel puțin. [Serb. BAREM].

bárem V. barim.

baremi av, c vz barem²

barim av, c vz barem²

báremi adv. v. barem¹.

bárim adv v. barem¹.

BARIM 👉 BAREM.

BAREMI adv. v. barem.

BARIM adv. v. barem.

bárim conj. (turc. barim, d. pers. bari; ngr. báremu, bg. bare, sîrb. bar, barem, cel puțin). Fam. Batîr, măcar, cel puțin, încaĭ. – Și bárem și bárîm.

barem¹ adv.

barem¹ adv.

barem adv.

barem (adv.)

barem adv.

BAREM conj. v. deși.

BAREM adv. v. măcar.

BAREM adv. măcar, (înv. și reg.) încai, încale, încaltea, (Transilv. și Mold.) batăr, (prin Transilv.) magă, (înv.) săvai.

BAREM conj. v. DEȘI.

barem adv. – Măcar, cel puțin, batăr. – Var. baremi, barim. Tc. barim (Roesler 588; Șeineanu, II, 38; Lokotsch 245; Ronzevalle 44), care provine din per. bari. Din tc. a intrat și în ngr. μπάρεμος, bg. bare, alb. bari, sb. barem, barim. Cihac, II, 479, îl derivă greșit din mag. bár^[1]. modificată

barem, adv. Măcar, cel puțin; batăr: „...că ea mai bine se omoară, dacă nici acum barem nu-i face pe voie” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 64). – Din tc. barim (DER); din bg., srb. barem (MDA).

barem, adv. – Măcar, cel puțin. – Din tc. barim (< pers. bari).

PERIM (BARῙM), insulă vulcanică yemenită, situată în Marea Roșie, la intrarea în str. Bāb el-Mandeb; 13 km². Relief cu alt. max. de 65 m. Pescuit. Vizitată de portughezi în 1513, ocupată de francezi în 1738 și de britanici în 1799, a revenit Yemenului în 1967.