7 definiții pentru barbură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
barbură sf [At: H II, 34 / V: ~rară, ~buri / Pl: ~re / E: lat barbara] (Reg) 1 Obicei de Sfânta Barbara (4 dec.). 2 (Bot; reg) Călin (Viburnum opulus). 3 (Bot) Fructul călinului.
barboră sf vz barbură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
barbur2 sn vz barbură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
barburară sf vz barbură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
❍BARBUR, BARBURE sm. 1 Băn. Trans. Colțul dreptunghiular din partea de jos a toporului, a unui cuțit, etc., călcîiu: m’am tăiat cu barbarul cuțitului ¶ 2 Trans. 👕 Clin triunghiular cusut la pieptul și la spatele cămășilor bărbătești: Tu cămașă mi-i croi... Pe barburul dinainte Pune plug cu șase vite, Pe barburul din-apoi Pune plug cu șese boi (IK.-BRS.) [lat. barbulus < barba].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Barbura f. ziua sfintei Barbura sau Varvara (4 Dec.), rea de vărsat, și datinile poporului din acea zi. V. îmbărburà.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
barbură (-re), s. f. – 1. Sărbătoare a sfintei Barbara. În această zi se obișnuiește să se ungă fața copiilor cu miere, zahăr sau cu suc de fructe de călin pentru a-i feri de vărsat. – 2. Plantă, călin (Viburnum opulus). Lat. Barbara (DAR; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 191). Cuvîntul și obiceiul, de origine catolică, trebuie să fie relativ moderne. – Der. bărbura, îmbărbura, vb. (a ține obiceiul de ziua sfintei Barbara; a unge fața copiilor).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |