14 definiții pentru bătăios

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂTĂIÓS, -OÁSĂ, bătăioși, -oase, adj. Căruia îi place să se bată (I); care își susține ideile cu violență; agresiv. [Pr.: -tă-ios] – Bătaie + suf. -os.

bătăios, ~oa [At: GANE, ap. CADE / P: ~tă-ios / Pl: ~oși, ~oase / E: bătaie + -os] 1 a Căruia îi place să se bată (1) Si: agresiv, impulsiv, combativ. 2 a Care își susține ideile cu violență. 3 a (D. cai) Care sunt greu destăpânit. 4 a (Fig; d. mâncare) Picantă. 5 sm (La joagăr) Lemn de legătură între fierăstrăul vertical și cel circular.

bătăios, -oa adj. (despre ființe, mai ales despre oameni) 1 Căruia îi place să se bată sau să se certe; violent, impulsiv. Un politician bătăios. 2 Fig. Combativ. Șef bătăios. • pl. -oși, -oase. /bătaie + -os.

BĂTĂIÓS, -OASĂ, bătăioși, -oase, adj. Căruia îi place să se bată (I); care își susține ideile cu violență; agresiv. [Pr.: -tă-ios] – Bătaie + suf. -os.

BĂTĂIÓS, -OÁSĂ, bătăioși, -oase, adj. Căruia îi place să se bată; năbădăios, iute, neastîmpărat; violent, impulsiv, combativ. Mi-e gîndul ca o spadă, bătăios, în luptă pentru ceea ce e drept. BENIUC, V. 92. ◊ (Adverbial) Mă întrerupse bătăios. IBRĂILEANU, A. 29.

BĂTĂIÓS, -OASĂ, bătăioși, -oase, adj. Căruia îi place să se bată; iute, neastîmpărat; violent, impulsiv. – Din bătaie + suf. -os.

BĂTĂIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care este predispus (mereu) la bătaie; gata de bătaie. 2) fig. Care își susține ideile cu vehemență. [Sil. -tă-ios] /bătaie + suf. ~os

bătăios a. 1. cui îi place a se bate sau a se certa; 2. fig. strașnic (în bine sau în rău): vin bătăios; femeie bătăioasă, frumoasă și cu înfățișarea bărbătească.

bătăĭós, -oásă adj. (d. bătaĭe. V. năbădăios). Iubĭtor de bătaĭe, de ceartă: copil bătăĭos. Vin bătăĭos, vin amețitor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bătăios adj. m., pl. bătăioși; f. bătăioa, pl. bătăioase

bătăios adj. m., pl. bătăioși; f. bătăioasă, pl. bătăioase

bătăiós adj. m., pl. bătăióși; f. sg. bătăioásă, pl. bătăioáse

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BĂTĂIÓS adj. 1. v. violent. 2. v. energic.

BĂTĂIOS adj. agresiv, brutal, coleric, dur, impulsiv, iute, nestăpînit, violent, (fam. fig.) belicos. (Om, temperament ~.)

Intrare: bătăios
bătăios adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bătăios
  • bătăiosul
  • bătăiosu‑
  • bătăioa
  • bătăioasa
plural
  • bătăioși
  • bătăioșii
  • bătăioase
  • bătăioasele
genitiv-dativ singular
  • bătăios
  • bătăiosului
  • bătăioase
  • bătăioasei
plural
  • bătăioși
  • bătăioșilor
  • bătăioase
  • bătăioaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bătăios, bătăioaadjectiv

etimologie:
  • Bătaie + sufix -os. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.