7 definiții pentru bătrânit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bătrâni v vz îmbătrâni

BĂTRÎNÍ vb. IV v. îmbătrîni.

ÎMBĂTRÎNÍ, îmbătrînesc, vb. IV. Intranz. 1. A deveni bătrîn. Noi trăim cu părerea că numai omul îmbătrînește, să scutură și cade. DELAVRANCEA, A. 35. Însoară-te pînă a nu îmbătrîni. NEGRUZZI, S. I 251. Îmbătrînești fără vreme. ȘEZ. I 221. ♦ Tranz. A face pe cineva să devină bătrîn (prin supărări, griji, necazuri etc.). Vremea... ne îmbătrînește și ne duce la moarte. IBRĂILEANU, A. 187. De ce m-ai îmbătrînit? TEODORESCU, P. P. 277. 2. (Despre materiale) A-și schimba în mod lent proprietățile caracteristice, în condiții normale de serviciu sau de depozitare. – Variantă: bătrîní vb. IV.

2) bătrînésc V. îmbătrînesc.

îmbătrînésc v. intr. Ajung bătrîn: a îmbătrîni de suferințe. V. tr. Fac bătrîn: l-aŭ îmbătrînit suferințele. – Vechĭ, azĭ Trans. P. P. bătrînesc.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

bătrâní, bătrânesc, vb. intranz. – (rar) A îmbătrâni; a deveni bătrân, înaintat în vârstă: „Frunza gălbiné de vânt, / Omu bătrâné de gând” (Papahagi, 1925: 172). – Var. a lui îmbătrâni (MDA); din bătrân (< lat. betranus = veteranus „vechi, de demult”).

bătrâní, -esc, vb. intranz. – (rar.) A îmbătrâni; a deveni bătrân, înaintat în vârstă: „Frunza gălbiné de vânt, / Omu bătrâné de gând” (Papahagi 1925: 172). – Din bătrân (< lat. veteranus).

Intrare: bătrânit
bătrânit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bătrânit
  • bătrânitul
  • bătrânitu‑
  • bătrâni
  • bătrânita
plural
  • bătrâniți
  • bătrâniții
  • bătrânite
  • bătrânitele
genitiv-dativ singular
  • bătrânit
  • bătrânitului
  • bătrânite
  • bătrânitei
plural
  • bătrâniți
  • bătrâniților
  • bătrânite
  • bătrânitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

îmbătrâni îmbătrânire îmbătrânit bătrâni

  • 1. A deveni bătrân.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC antonime: întineri attach_file 3 exemple
    exemple
    • Noi trăim cu părerea că numai omul îmbătrînește, să scutură și cade. DELAVRANCEA, A. 35.
      surse: DLRLC
    • Însoară-te pînă a nu îmbătrîni. NEGRUZZI, S. I 251.
      surse: DLRLC
    • Îmbătrînești fără vreme. ȘEZ. I 221.
      surse: DLRLC
    • 1.1. tranzitiv factitiv A face pe cineva să devină bătrân (provocându-i supărări, griji etc.).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Vremea... ne îmbătrînește și ne duce la moarte. IBRĂILEANU, A. 187.
        surse: DLRLC
      • De ce m-ai îmbătrînit? TEODORESCU, P. P. 277.
        surse: DLRLC
    • 1.2. tranzitiv factitiv A face pe cineva să pară mai bătrân decât este în realitate, a-i da înfățișare bătrânicioasă.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. (Despre materiale) A-și schimba în mod lent structura și proprietățile caracteristice (prin degradare); a se învechi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: învechi

etimologie:

  • În + bătrân
    surse: DEX '98 DEX '09