2 definiții pentru bătrâncios


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BĂTRÂNCIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care are aspect de bătrân; îmbătrânit înainte de timp. /bătrân + suf. ~icios

bătrîncĭós, și bătrînicĭós, -oásă adj. (d. îmbătrînit). Care pare maĭ bătrîn. Care are purtare de bătrîn, care e serios.

Intrare: bătrâncios
bătrâncios adjectiv
adjectiv (A51)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bătrâncios
  • bătrânciosul
  • bătrânciosu‑
  • bătrâncioa
  • bătrâncioasa
plural
  • bătrâncioși
  • bătrâncioșii
  • bătrâncioase
  • bătrâncioasele
genitiv-dativ singular
  • bătrâncios
  • bătrânciosului
  • bătrâncioase
  • bătrâncioasei
plural
  • bătrâncioși
  • bătrâncioșilor
  • bătrâncioase
  • bătrâncioaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bătrâncios

  • 1. Care are aspect de bătrân; îmbătrânit înainte de timp.
    surse: NODEX

etimologie:

  • bătrân + sufix -icios.
    surse: NODEX